.

Căsătorii încheiate aproape de cer

Tara MotilorŢara Moţilor este un loc cu totul special al României, ascuns in inima muntilor. Un loc în care mai păstrează încă tradiţii şi obiceiuri păstrate aproape intacte de-a lungul a multor veacuri. Cel mai important eveniment al “Ţării de piatra” – cum mai este denumită uneori această regiune -  a fost întotdeuna şi a rămas până astăzi vestitul Târg de fete de pe Muntele Găina. Organizat în fiecare an în cea de-a treia duminica din luna iulie, Târgul de fete adună aici pe toţi moţii care locuiesc în localităţile înşirate în jurul muntelui. Dar numai pe ei…De ce se numeşte acest munte aşa? Legenda spune că aici s-ar fi găsit cândva o mare cantitate de aur şi ca din groapa în care era ascunsă comoara a zburat o găina cu totul şi cu totul de aur, lăsând să cadă în mijlocul populaţiei sărmane din Ţara Moţilor, ouă de aur.

Tara Motilor
Târgul începea înainte
 de răsăritul soarelui
Un eveniment cu importanţă istorică deosebită a avut loc la Târgul de fete din anul 1852. Atunci a fost prezent aici împăratul Franz Iosif. Călătoria suveranului austriac a fost făcuta la sugestia lui Avram iancu şi a dus la o “împăcare a coroanei austro-ungare cu locuitorii Ardealului.”  În amintirea acestei vizite s’a ridicat o cruce pe platoul muntelui Găina. E adevărat că astăzi marea sărbătoare a moţilor nu mai este cu adevărat un “târg de fete”. Nu se mai adună aici fete în costum de sărbătoare, însoţite de părinţi şi de cai de pe care să fie adunată întreaga lor zestre, în căutarea unui “păstor” care să le peţească. Cu toate acestea târgul de fete a rămas un loc în care se leagă idile care se mai încheie uneori cu câte o căsătorie.

Îl las acum pe reporterul V. Munteanu al revistei  “Realitatea Ilustrată” să vă spună povestea Târgului de fete de pe Muntele Găina şi a unor tradiţii care, în anul 1932, încă se mai păstrau:

În ziua de Sf. Ilie satele din Ţara Moţilor rămân dominate de-o singură preocupare: târgul de fete de pe muntele Găina. E ziua în care se uită toate necazurile vieţii şi în locul lor entuziasmul ţâşneşte tumultos, până şi în cele mai scunde bordeie.Tot timpul este destinat exclusiv pregătirilor în vederea faimosului târg, care se deschide a doua zi, în zorii zilei şi care se transformă în cea mai pitorească şi mai animată sărbătoare din Munţii Apuseni. Odinioară, târgul acesta avea caracterul vulgar şi primitiv al târgurilor de sclave din Orient. Faimoşii nemeşi şi cavaleri teutoni se pretau la rolul sinistru al negustorilor de cadâne. Iobagii Ţării Moţilor furnizau curţilor trufaşe întreg personalul de serviciu; apoi pentru aceşti nobili, târgul de fete de pe muntele Găina mai însemna o ocazie prielnică pentru a-şi satisface multe din fanteziile lor sentimentale.

Tara Motilor
În zorii zilei buciumele  îi cheamă
 pe viitorii logodnici
Mai târziu, când din negura secolelor a fost înlăturat acest obicei barbar, târgul a devenit locul de legământ pentru tinerii din cuprinsul ţinutului. Sub acest aspect, el a intrat în ritmul tradiţiilor din Ţara Moţilor şi se repetă în fiecare an sub forma celui mai original târg. În zorii zilei, buciume lungi de câte 2-3 metri, din coajă de răchită, trâmbiţă asurzitor ca sirenele unei uzine. E un fel de chemare a logodnicilor; e cel mai grandios imn care se înalţă căsătoriei. În mijlocul pădurilor uriaşe şi a sutelor de muchii muntoase care se proiectează nedefinite pe distanţe de zeci de kilometri în jurul muntelui Găina, ecoul acestor buciume trezeşte toată suflarea din Munţii Apuseni şi vuietul lor se risipeşte până în cele mai îndepărtate văgăuni. Ele anunţă deschiderea târgului, odată cu răsăritul soarelui şi la glasul lor, lumea în costume de sărbătoare începe să năvălească de prin toate văile. Într’un ceas, muntele este plin de o mare de capete. O bună parte dintre participanţi, dar mai ales fetele şi părinţii acestora, s’au adăpostit în cursul nopţii prin pădurile mărginaşe, iar costumul de sărbătoare l’au imbrăcat lângă un isvor, după ce şi-au îmbujorat obrajii.


TÂRGUL

Tara Motilor
"M-am logodit cu Avram!"
 şopteşte fericită Marioara
Odată târgul deschis, voinicii dau asaltul, iar bătrânii desfăşoară o activitate febrilă, în prezentarea celor veniţi pentru legământ. Viitoarele căsnicii se leagă la jocurile infiripate langă butoaiele cu băutură ale cârciumarilor. Importantul act din viaţă se reduce la cea mai simplă formalitate, se desfăşoară într’un cadru sumar, lipsit de sentimentalităţile romanţioase, care se produc în mod obişnuit, până la schimbarea verighetelor. După câteva jocuri svăpăiate, tinerii se prezintă uniţi părinţilor, iar zestrea se oferă în cele mai multe cazuri, chiar pe loc. Părinţii mai prudenţi, odată cu fetele, aduc şi darurile care constituiesc baza noii căsnicii. Înainte vreme nu lipseau nici preoţii, care erau chemaţi să dea pe loc binecuvântarea lor. Cum însă vechile tradiţii ale târgului sunt în declin, în anul acesta logodiţii nu s’au bucurat de binecuvântări iar lăzile ţărăneşti pline cu zestrea fetelor, n’au fost prea abundente.

Tara Motilor
Început de idilă
 În schimb tradiţia a rămas intactă în ceea ce priveşte latura economică a târgului. Toate mărfurile se reduc la obiecte caracteristice unui târg de fete. Negustorii de verighete şi de inele ieftine sunt cei mai căutaţi. Nimeni nu coboară fără o verighetă sau fără un inel de cinci lei în deget. E amintirea cea mai preţioasă de la acest eveniment al moţilor şi în afară de veritabilii logodnici, toţi participanţii ţin să aibă senzaţia plăcută a unei logodne imaginare redusă măcar la semnul simbolic.Cârciumarii sunt apoi al doilea factor care antrenează animaţia. Aceştia sunt cei care simt în mod real rentabilitatea târgului.


SFÂRŞITUL TÂRGULUI DE FETE

Târgul de fete de pe Muntele Găina
"Debutante" la
Târgul de fete
După câteva ore de intensă bucurie şi animaţie, târgul se sfârşeşte cam la ora când burghezii oraşelor îşi beau cafeaua cu lapte. Moţii n’au timp de pierdut nici măcar pentru un asemenea eveniment. Cărările munţilor, după ora 12, sunt din nou pline de caravane care coboară spre casă. Unele duc cu ele sâmburele unei fericiri noi, altele decepţia. Cei cari nu şi-au procurat fericirea la târgul de pe muntele Găina, trebuie să mai aştepte încă un an, dacă între timp destinul nu le orânduieşte altfel soarta.
În hazardul vieţii, muntele acesta arid s’a fixat ca un loc al fericirii. Şi moţii îi sunt recunoscători, chiar atunci când în locul ei intervine desamăgirea, căci peste necazurile trecătoare, muntele acesta rămâne ca un altar al descătuşării. E locul de unde a pornit conspiraţia naţionalistă a lui Avram Iancu.”



Surse:
- articolul “Târgul de fete de pe muntele Găina”, semnat  V. Munteanu, publicat în numărul din 28 iulie 1932 al revistei “Realitatea Ilustrată;
- articolul “Căsătorii încheiate mai aproape de cer”, semnat George May, publicat în numărul din 24 august 1936 al revistei “Realitatea Ilustrată.

Căsătorii încheiate aproape de cer Căsătorii încheiate aproape de cer Reviewed by De ieri De azi on 09:37 Rating: 5

Niciun comentariu:

Imagini pentru teme create de A330Pilot. Un produs Blogger.