tag:blogger.com,1999:blog-15855415926554758932024-03-16T03:10:35.739+02:00DATINIDatini, credințe și obiceiuri româneștiDe ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.comBlogger88125tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-66119334316950868692024-03-15T09:30:00.000+02:002024-03-15T16:46:24.553+02:00Lăsata secului de postul Paștilor (datini, tradiții, superstiții)<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUTAG3CwWTg6GJi5YH_PORJ_F47ffbPmUqa1t5XdBRcRRTCkU8qCtfzVsBUEvq0l4YoN7l41Ry0oU-irp7bOAHKFogMe2bGNw0eNYtcGVppYme5WzKm7fdg9c44KsM4aNMTQ3OteoG3EDp/s1600/LS.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="315" data-original-width="522" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUTAG3CwWTg6GJi5YH_PORJ_F47ffbPmUqa1t5XdBRcRRTCkU8qCtfzVsBUEvq0l4YoN7l41Ry0oU-irp7bOAHKFogMe2bGNw0eNYtcGVppYme5WzKm7fdg9c44KsM4aNMTQ3OteoG3EDp/w400-h241/LS.JPG" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În zilele pe care le trăim începutul postului mare – <i>Lăsata secului</i> – trece aproape neobservat. </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În alte vremuri însă, această zi de hotar dintre perioada horelor, a balurilor sau a carnavalului şi timpul reculegerii şi al rugăciunii era serbată cu fast. La ţară se organiza “</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>ultimul joc</i>” şi se aprindeau focuri pe dealuri</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">. În oraşe aveau loc ultimele baluri din </span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><a href="http://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/01/instantanee-de-la-un-carnaval-interbelic.html">perioada carnavalului</a><span face=""verdana" , sans-serif">. Gospodinele spălau vasele cu leşie ca să înlăture “</span><span face=""verdana" , sans-serif"><i>urmele de dulce</i></span><span face=""verdana" , sans-serif">”. Cele mai habotnice aduceau din pod </span><span face=""verdana" , sans-serif">vasele destinate anume mâncării de post</span><span face=""verdana" , sans-serif">. Era ziua “<i>legării grânelor</i>” şi a “<i>baterii alviţei</i>”. Obiceiuri pierdute despre care au mai rămas doar amintiri:</span></span></span></div>
<div>
<br />
<div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 13.5pt; margin-bottom: 18pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEVxEKWalTvwgDn4fwGpv8UkkoERkhnOTyWkHG6VJFvn_gA6mB8qVkQ9sjD_VLfSkvgKv4ttdml3Ky45xGwJrrnwYEHKJZhKJ8dp1dSCKRBdbsAUaSf0rOJyYUSrBVvulyKZ2aCjJPnQM/s1600/Focuri+de+Lasata+secului.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEVxEKWalTvwgDn4fwGpv8UkkoERkhnOTyWkHG6VJFvn_gA6mB8qVkQ9sjD_VLfSkvgKv4ttdml3Ky45xGwJrrnwYEHKJZhKJ8dp1dSCKRBdbsAUaSf0rOJyYUSrBVvulyKZ2aCjJPnQM/w400-h264/Focuri+de+Lasata+secului.jpg" title="Lasata secului" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana;"><span style="font-size: x-small;">Foc aprins de Lăsata secului</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Bunicii noștri credeau că norocul “<i>vine la cel care îi întinde masa; aceasta se întâmplă la Lăsatul secului de postul Paştilor, când se crede că nu este bine să se strângă masa, ci să se lase aşa – bucate şi vin – ca să poată mânca Norocul peste noapte.</i>” (<i>Tudor Pamfile</i> - studiul “<i>Duşmani şi prieteni ai omulu</i>i”). </span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Tot de Lăsata secului, <i>“în Bucovina şi în Moldova, chiar în prima zi a Postului Mare, se făcea “spolocania". Ea consta din adunarea rudelor la un loc pentru a mânca numai “borşholteiu", adică borş fără nici un fel de legume, numai cu pâine sau cu mălai, pentru a se spăla gura şi gâtul de răutatea mâncărilor din ziua premergătoare. Prin Banat, prima zi de Luni din Păresimi era o zi importantă pentru mamele cari aveau copii păstori.</i> </span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i>În această zi, “Lunea păstorilor", se făcea o turtă din făină de grâu sau din mălai pentru “Sfânta Maica Luni", pentru ca aceasta să păzească pe copiii păstori şi turmele de oi de spurcăciune, de lupi sau de alte fiare sălbatice. În această zi nici mama, nici copiii păstori nu lucrau, "căci lucrând, lupii pot ataca turma iar şoarecii mănâncă semănăturile de pe câmp.”</i> (articolul “<i>Obiceiuri de Paşti la români</i>” – semnat <i>Nicodim</i> – publicat în revista “<i>Ilustraţiunea română</i>” - numărul special de P<i>aşti 1937</i>)</span></span></div> </div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUDdA0G4TPM0akpizTcxBR-wFWQ82d2-zO_R4dLiJV0Rq-NtBRTnyr0sJtMyfCcHFvYD0Z0DnuJGOL7bR0LxNOtY4Wir9eRtb4rl7W6y4ojZTot8yfzUfjl4yQLegrNBT9vCsY-DPylPM/s1600/Ciobanas.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="350" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUDdA0G4TPM0akpizTcxBR-wFWQ82d2-zO_R4dLiJV0Rq-NtBRTnyr0sJtMyfCcHFvYD0Z0DnuJGOL7bR0LxNOtY4Wir9eRtb4rl7W6y4ojZTot8yfzUfjl4yQLegrNBT9vCsY-DPylPM/w400-h350/Ciobanas.jpg" title="Ciobanas" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana;"><span style="font-size: x-small;">Copil păstor de altădată</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><b> </b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Baterea halviței </b><span face=""verdana" , sans-serif">era un alt obicei specific zilei de <i>Lăsata secului</i>. Era de fapt un joc şi un prilej de distracţie pentru întreaga familie. Iată cum evoca <i>Victor Bîlciurescu</i> în volumul său memorialistic “<i>Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi</i>” (1945) o bătaie a alviţei din timpul copilăriei sale:</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 0cm;">“<i>La</i></span><i><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span lang="RO" style="text-indent: 0cm;">Lă</span><span style="text-indent: 0cm;">sata secului, membrii familiei sau a două-trei familii se strângeau la una din ele unde se făcea</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">bătaia alviţei</span><span style="text-indent: 0cm;">, ce consta dintr'un boţ mai mare sau mai mic de alviţă, după numărul participanţilor,</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">boţ legat de o sfoară spânzurată de cuiul tavanului</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">- unde de obicei se atârna lampa de gaz - şi după ce se introducea în boţ</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">o monedă de argint sau de aur</span><span style="text-indent: 0cm;">, ascunsă adânc în alviţă, ca să fie anevoie de găsit, se începea bătaia alviţei. Asistenţa făcea cerc la o distanţă bună de boţul ce atârna acum la nivelul gurii, iar</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">gazda imprima boţului o mişcare de rotaţie </span><span style="text-indent: 0cm;">ce trecea pe dinaintea participanţilor, care cu tot riscul loviturii produsă de greutatea boţului şi de viteza învârtelii lui, totuşi</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">reuşeau să apuce cu dinţii boţul, să-i oprească rotaţia şi dacă erau meşteri, să smulgă boţului o bucată de alviţă.</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">Apoi se imprima iar boţului mişcarea de rotaţie şi procedeul urma tot aşa în hazul general, până ce se ¡vea</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">norocosul care prindea odată cu bucata de alviţă şi moneda de argint sau de aur.</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">De multe ori, învârtecuşul acesta al boţului se întâmpla din iuţeală să sângereze caninii concurenţilor. Ţiu minte că unchiul meu foarte mucalit, mi-a clănţănit până la sânge dinţii, repezindu-mi boţul spre gură, cu această hazlie recomandaţie:</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif">- Aţin-te mă nătăfleţule! Ce stai să-ţi pice para mălăiaţă în gura iui Nătăfleaţă!</span></i></span></div>
<i style="font-family: verdana, sans-serif; text-indent: 0cm;"><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhS1hZJdl1Jkkm9S7gD0yiGS1I7aHrSqSE_0S7HNeXAvvsfF-OFtUU5Ooptn1JZBYbt97RPHQOfxZdgZ0ttOYU1cyqdo-giK9v_oY9ymBiZi2tVNlzoX67hT40V4C3PS4LZ2vbLkUGx-GM/s1600/Baterea+halvitei.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhS1hZJdl1Jkkm9S7gD0yiGS1I7aHrSqSE_0S7HNeXAvvsfF-OFtUU5Ooptn1JZBYbt97RPHQOfxZdgZ0ttOYU1cyqdo-giK9v_oY9ymBiZi2tVNlzoX67hT40V4C3PS4LZ2vbLkUGx-GM/w400-h275/Baterea+halvitei.jpg" title="Baterea halvitei" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana;"><span style="font-size: x-small;">Bătaia alviței </span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></i></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif">O brodise ca nuca'n perete. Că numai nătăfleţ nu eram, ci dimpotrivă zburdalnic ca o sfârlează. Cu riscul de a mă lipsi de bătaia alviţei, am pândit şi eu momentul prielnic când boţul s’a apropiat din vârtej de cercul unde ne aflam noi copiii şi i-am repezit boţul cu atâta putere în nas, că l'au prididit lacrimile, întorcâdu-i zicala, s'o potrivi nu s'o potrivi, în vers:</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></i></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Prinde unchiule băncuţa,<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Ca să-ţi mai umfli punguţa!<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></i></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif">Şi am zbughit-o. Ştiam că de mă prinde, în loc de bălaie de alviţă, îmi făcea spinarea tobă.”</span></i></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></i></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8qcfmk7V3fNxTPnyK389reiq1K0BW9V4I521JaF1yr44bs7LS16T6r_RQbJ2xI5BvX9A2JZ9O3303QxNbnhlaWjOY8OQ3HZ1gowKQite9yXqux9zJf3733poQPn6WdhUGMDzLAafIgvcALNa3KaJGHvPO0rYPsQiBFy8Fp7v1NwPBu3iP6MiGCAmdTw/s301/Post.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="254" data-original-width="301" height="338" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj8qcfmk7V3fNxTPnyK389reiq1K0BW9V4I521JaF1yr44bs7LS16T6r_RQbJ2xI5BvX9A2JZ9O3303QxNbnhlaWjOY8OQ3HZ1gowKQite9yXqux9zJf3733poQPn6WdhUGMDzLAafIgvcALNa3KaJGHvPO0rYPsQiBFy8Fp7v1NwPBu3iP6MiGCAmdTw/w400-h338/Post.jpg" width="400" /></a></div></span></i></span></span></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Nici în lumea mahalalelor ziua de <i>Lăsata secului</i> nu trecea neobservată. Doar că aici lucrurile deveniseră… ceva mai prozaice: </span><span style="text-indent: 0cm;">“<i>Nu sunt de loc mulţi ani de atunci şi totuşi parcă lucrurile nu s'ar fi petrecut pe lumea aceasta... </i></span><i><span style="text-indent: 0cm;">Lăsata secului! </span><span style="text-indent: 0cm;">Mamă, mamă, cum se bătea halviţa şi cum se dădeau câinii în tărbacă prin Dealul Spirei</span><span style="text-indent: 0cm;">, prin Mecetul turcesc, prin Raion, prin Jarcaleţ, prin Bujaverca şi mai ales prin Duşumea! </span><span style="text-indent: 0cm;">Câte castroane de ciorbă de zeamă de varză se consumau şi ce bătai ieşeau</span><span style="text-indent: 0cm;">, bătăi în lege, cu vânătai la ochi, cu capete sparte şi muşcături de ureche, până la sânge. Căci, cum nu se concepea nuntă fără lăutari, tot aşa </span><span style="text-indent: 0cm;">nu se putea concepe lăsat de sec fără mardeală</span><span style="text-indent: 0cm;">. Nu de alta, dar altfel nu era petrecerea completă!</span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span style="text-indent: 0cm;"> </span></i></span></div>
</div></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="text-indent: 0cm;">Veneau finii doldora de plocoane</span><span style="text-indent: 0cm;">, sărutau mâna naşilor, aşa cum era datina, se aşezau la masă şi după aceea</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">începea baterea halviţei</span><span style="text-indent: 0cm;">. Atârnau de tavan, cu o sfoară, un bolovan de halviţă, înfigeau în ea bănuţi de câte 50 de bani şi ca nişte lei se repezeau, care mai de care, să ia bănuţii doar cu gura, fără intervenţia mâinilor. Mâncau halviţa şi beau ciorba de zeamă de varză şi n'aveau nici pe dracu!</span></span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><i><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="text-indent: 0cm;"> </span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6M-neBdgfi91Gfh0OczoAlIeglqeY44Vu21zkSFczjOOv-bbIw9IY6FopC6Wv_B-Gq5p1nRzwF9mn0vAxvLhGwfJ8r8RVcYwyCb56kEXFD0TksQdp74B1wEnoONUOAJl1PjGug8ejPzY/s1600/Traditionala+farfurie+cu+mucenici.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6M-neBdgfi91Gfh0OczoAlIeglqeY44Vu21zkSFczjOOv-bbIw9IY6FopC6Wv_B-Gq5p1nRzwF9mn0vAxvLhGwfJ8r8RVcYwyCb56kEXFD0TksQdp74B1wEnoONUOAJl1PjGug8ejPzY/w265-h400/Traditionala+farfurie+cu+mucenici.JPG" title="Macinici" width="265" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana;"><span style="font-size: x-small;">Tradiționala farfurie cu mucenici</span></span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><i style="text-indent: 0cm;"> </i></span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-indent: 0cm;">(…) Ce mai lucra de “Lăsata secului", Victor Talianu, <span lang="RO">„</span>regele mardeiaşilor" de prin Filantropia! Înhăitat cu o ceată de haidamaci, toţi îmbrăcaţi cu pantaloni cu creţuri, cămăşi cu arnici, brâuri roşii, căciuli ţuguiate, veste cu găitane şi cismuliţe cu tocuri înalte şi vârfurile cât o băncuţă cutreierau mahalalele “după gagice". Sbierau cât îi ţinea gura învârtind ciomegele prin aer, trăgeau salve de pistol şi cântau acompaniaţi de armonică, d’alde “Valsul lui Victor Talianu": “lubeşte-mă Veto pe mine, iubeşte-mă că sânt nebun; căci cine mă puse pe mine, cu tine să fac amor!", “Deschide, deschide fereastra, o vorbă numai să-ţi spun" sau “Foaie verde lin pelin, hai puică la Severin!". Când s'a dus pe cea lume Victor Talianu, l-a bocit o săptămână încheiată toată “Filantropia", în cap cu amanta lui, Paulina, şi i-au făcut o înmormântare ca de prinţ. După Lăsata secului se făcea “blau" vreo două zile, aceasta pentru “revenirea în fire".</i><span style="font-family: verdana; text-indent: 0cm;"> (articolulul “<i>De lăsata secului altădată… şi acum…</i>” - semnat <i>Ioan Massoff</i> – publicat în revista <i>“Realitatea ilustrată</i>” - numărul din <i>20 martie 1935</i>)</span></span></span><br />
<div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="text-indent: 0cm;"><br /></span></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-54098283873364008612024-02-28T09:30:00.001+02:002024-02-28T13:08:29.738+02:00Zilele Babelor (capricii la început de primăvară)<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">Primele zile ale lunii martie, numite "</span><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-align: justify;">Zilele
babelor</i><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">", aduc de cele mai multe ori cu ele o vreme capricioasă.
Razele calde ale soarelui se întrepătrund cu ploaia, cu lapovița, cu ninsoarea și uneori chiar cu viscolul. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCQRg2mgM-Hd7rXsrhNbehKgpzbG2CVhHahd_AUZBOw3GVQ7C4nhb_POLmxL9D_JXpm6HjSq7sfFeE8ObP8vRugTaHJA_L2_JNsA-0qaLa94JKsNyt4HkTOXyTZFCs6K74N3ZeClxwP93g/s1600/Babele+2019.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="257" data-original-width="400" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiCQRg2mgM-Hd7rXsrhNbehKgpzbG2CVhHahd_AUZBOw3GVQ7C4nhb_POLmxL9D_JXpm6HjSq7sfFeE8ObP8vRugTaHJA_L2_JNsA-0qaLa94JKsNyt4HkTOXyTZFCs6K74N3ZeClxwP93g/s400/Babele+2019.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><h2><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"><span><a name='more'></a></span><span style="color: red;">Zilele Babelor - superstiții <br /></span></span></span></h2></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">Numeroase sunt legendele și superstițiile legate
de starea vremii din aceste zile de început ale primăverii. Iată câteva dintre
ele (cf. studiului "<i>Zilele Babelor</i>" - autor <i>T.
German</i> - publicat în revista de folclor "<i>Comoara
satelor</i>" – numărul din <i>martie 1926</i>):</span></span></div><div style="text-align: justify;"><i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"> </span><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">- Dacă în zilele acestea e ninsoare și frig, atunci și primăvara va fi friguroasă și furtunoasă, iar dacă vor fi domoale, mai line, atunci și primăvara va fi frumoasă;</span><br /><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">- Cum e ziua a noua, așa va fi vremea 40 de zile, până la cei “</span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">40 de sfinți</span><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">”; </span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">- Dacă în ultima zi dintre zilele Babelor bate vântul, atunci “</span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">va tot bate vântul până la Sângeorgiu”</span><span style="font-family: verdana; text-align: justify;">.</span></span></i><br /></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="text-align: justify;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">"<i>Zilele Babelor</i>" nu au prilejuit doar scornirea unor superstiții. Zilele acestea cu vreme capricioasă au fost chiar personificate. Și cum vremea în aceste zile este de obicei una “cu toane”, ce era mai potrivit decât asemănarea lor cu niște femei urâte, bătrâne și nesuferite. Iar numele dat babelor care personifică aceste zile are la origine, în multe cazuri, chiar numele zilelor săptămânii: <i>Dochia, Lunica, Mărţica, Mărcurana, Joiana, Viriţa, Sitiţa, Domnica sau Dochia, Barbura, Sava, Ileana, Cosânzeana, Măriuţa, Salomnie, Nie şi Aftinie.</i></span></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif">
</span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglWNEQuUoCNt3IrSS1mq27JA3akg_tlD5NhSJ2R1sW1OeSIwmeXISl_2BJ2jIFiPfKdDw8N6TJ2e2PO6Y7NoRjKRHm_a_eZpps6B3lldolsGFcZD0bg3XI1aWlaEPIM3R_35yFyuLAwBJn/s1600/Dochia+2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="199" data-original-width="320" height="248" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEglWNEQuUoCNt3IrSS1mq27JA3akg_tlD5NhSJ2R1sW1OeSIwmeXISl_2BJ2jIFiPfKdDw8N6TJ2e2PO6Y7NoRjKRHm_a_eZpps6B3lldolsGFcZD0bg3XI1aWlaEPIM3R_35yFyuLAwBJn/s400/Dochia+2.jpg" width="400" /></a></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span><h2><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-align: justify;"><span style="color: red;"><span><!--more--></span>Zilele Babelor - legende</span></span></span></h2></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cele mai frumoase legende sunt cele care o au ca personaj principal pe <i>Baba Dochia</i> – personificarea zilei de <i>1 Martie</i>. O să vă spun două dintre aceste legende, mai puțin cunoscute azi, citite în nuvela “<i>La Măcinici</i>”, publicată sub semnătura lui <i>Mihail Lungianu</i> în numărul din <i>1-15 martie 1924</i> al revistei "<i>Albina</i>":</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><br /></span></i></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">“Cică o
zgârţă de babă, o chema bag seama Dochia, luase în casă în toamnă un odor
de noră, cu care a dus-o toată iarna mai rău de cum o duce câinele cu pisica.
Cât îi ziulica de mare sta tot cu gura pe ea, că asta nu-i la locul ei, că
ailaltă vine așa, că nu-i bună de nimic, că de ce nu se întoarce la
măsa acasă, că mai bine s-o ia moartea decât să încurce lucrurile în zadar.</span></i></span></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Bărbatu-său,
îl chema Mărțișor, o lua tot cu binișorul, o mângâia mereu, îi tot da nădejdi: </span></i></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">-
Lasă, Brânduşo dragă, că vine primăvara și scăpăm de ea: se duce cu oile
la munte.</span></i></span></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"> </span></i><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Și
iarna se strecura greu de tot și primăvara întârzia tare. Țâșnea câte o rază de
soare și pe dată cădeau fulgi de zăpadă și se puneau vifornițe. Pesemne că
baba avea un cojoc care, când era scuturat, făcea să se răcească vremea,
pornindu-se vâcu’rău, căzând chiciură și omăt. Acu’ nora era bună la
Dumnezeu, că i s-o fi făcut și lui milă de-atâta suferință. Cum ieșea în prag,
pe prispă, ori în curte și plângea și se ruga:</span></i><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">-
Adă Doamne primăvara! – pe loc se arăta soare pe cer, lucea drăgăstos, se
încălzea de crăpau mugurii la pomi, țâșneau prin livezi și poieni florile.</span></i><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">-
A sosit primăvara! – sărea ea de bucurie către soacră.</span></i></span></span> <br /></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Și
zgârța simțea că i se zvârcolesc mațele negre în ea, se încrunta, se repezea
afară să vadă și, după ce-și scutura cojocul, intra în casă urând:</span></i><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">-
I, că frig mai e! Ce vorbești de primăvară? Până nu oi vedea eu floarea colea
pe masă, s’o pipăi, s’o miros, nu cred! Amăgită de pandaliile iernii nu
mă las eu, să m’apuce vr’un vâc pe munte!</span></i></span></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Ş’atâta
a plâns, ş’atâta s-a rugat femeia, până s’andurat Dumnezeu și a prefăcut-o pe
ea într-o floare, tăind de pe răbojul vremii vreo câteva zile mai mult,
trecându-le de la iarnă la primăvară. </span></i></span></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"> </span></i><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Când
a văzut baba, ce era să mai zică? Și-a luat turmulița de oi și, haida-haida, a
pornit sus la munte. Cică avea nouă cojoace și, după obiceiul ei, lăsa câte
unul la tot hățaşul pe care-l urca. Când a ajuns la gol, era numai în ie, așa
cum îi șade bine omului vrednic în primăvară. Dar se porni atunci,
mamă Doamne, o mânie de vreme și ninge și viscolește trei zile-nșir și clănțăne
baba și se fac buluc oile, se chircesc, până au înghețat de tot și, minunea lui
Dumnezeu, s-au fost făcut și baba și oile în stânci. Dacă treci de aici peste
nouă văi și urci nouă pripoare, pe la porțile Dunării, dai de stâncile babei.
(…) Și așa a scăpat nora de vidania de soacră, dar și ea a rămas de atunci o
floare albăstrie: brândușa, cum îi era numele!”</span></i><br /></span></span>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">A
doua legendă:</span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><br /></span></i></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">“Au
fost odată trei surori la oameni bogați și surorile acestea îngrijau cu rândul
de turma părintească. Una o primăvară, alta o vară și a treia o iarnă. Cea mică
pleca din târlă cum da colțul ierbii și umbla cu ea pe dealuri și pe coclauri
tot hăulind. Cea mezină urca munții și o păștea așezat luni întregi, iar cea
mare își amăra viața pe-nghețuri, prin stufuri, prin văi înfundate, pe unde o
ducea mila lui Dumnezeu.</span></i></span></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"> </span></i></span></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Acu’,
cică cele două surori mai mari, au prins pică pe prisnea, de ce, de
ne-ce, pe semne că umbla tot dezbrăcată și cu flori în urechi, că era o
busdrugă de fată voinică și sănătoasă, să farme stânci de piatra nu
altfel, și s-au pus să-i facă toporu’. Și au pornit ele într-o primăvara pe
Dochia, că așa îi era numele, cu vreo două zile mai înainte de vreme și când
ajunsese pe un munte, după ce și-a aruncat tot de pe ea, sora cea mare, o
zgârță bătrână, și-a întors cojocu-nchirciurat pe dos și la scuturat odată de
sa-nnorat și au început să cadă fulgi groși de zăpadă, ce au înghețat pământul și cu el și pe biata ciobăniță cu oile. De atunci, bag seama, a rămas primăvara
împrumutată la iarnă cu vreo două zile, ce nu se lasă până ce nu se
dau în petec, vorba bătrânească: Năravu’ din fire n’are lecuire și Lupu-și
schimbă păru’, da năravu’ ba.”</span></i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><o:p></o:p></span></span></span></div>
<span style="font-family: verdana;"><o:p></o:p></span>
<br />
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizH4_sAEiDVu4s68lcOHIJKTBr1Ib1tXRaK8H8rNDSh5cifBXDDaWCDqOzQDvQGM0rYb_QpAek9K4aOM6EZyKn2FAwr08HGvrZreEe4QBMbyyMD8V5uVNjRq-4Df9hJYyInVGMJLq1taGw/s1600/Dochia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="247" data-original-width="320" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizH4_sAEiDVu4s68lcOHIJKTBr1Ib1tXRaK8H8rNDSh5cifBXDDaWCDqOzQDvQGM0rYb_QpAek9K4aOM6EZyKn2FAwr08HGvrZreEe4QBMbyyMD8V5uVNjRq-4Df9hJYyInVGMJLq1taGw/s400/Dochia.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Voi încheia cu o
legendă citită în numărul din <i>19 martie 1922 </i>al revistei “<i>Albina</i>”:</span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">“Despre
Baba Dochia ai noștri au mai multe legende, pe care nu-i rău să le cunoaștem.
Unii zic cum că era un împărat care avea o fată frumoasă, pe care o chema
Dochia și pe care o ceruse de soție feciorul unui alt împărat; dar părinții
fetei au găsit pricină că-i prea tânără. Iaca însă ca se iscă un răsboi între
tatăl Dochiei și alt împărat, și acesta, învingându-l, a cerut numai decât să-i
dea pe Dochia de soție. Biata fată, ca să scape, s'a îmbrăcat în douăsprezece
cojoace, și-a pus furca'n brâu și luând un cârd de oi a plecat la munte. </span></i></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://carturesti.ro/carte/legende-romanesti-1353180?p=2" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="272" data-original-width="240" height="272" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgg3Ju__UGwHkUmgTW2fEBWZpfB-EOkbqgr73iXeFQfKjJBkePCMrF_Q8XkoGf-hsVdS35l5GRzbMvsiMokqkN0GgAhYCDjvVpmCuKTF_Uym2-YIAcZyaPJFjgZK3XGmBWxXek93moAEBCanNjsxWpl5HkWn0DRFIz61pS-SIFXihj4vFiRSAVKZ3PJFckE/s1600/1353180-1-240.jpeg" width="240" /></a></div><br /></span></i></span></div><div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana; text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Urcând
muntele și fiindu-i cald, că era soare și frumos, a început să lepede câte un
cojoc, și a rămas numai în cămeșuică. În vârful muntelui când a ajuns, s'a
întors vremea în furtuni, în frig și'n ger, și ne mai putând răbda toate
acestea, a început să vorbească rău de Dumnezeu, care, pentru nesocotința ei, o
prefăcu în stană de cremene, împreună cu oile ei, și cremene sunt și astăzi.
Și sunt unele locuri, la munte, unde oamenii îți arată stâncele care
închipuiesc pe Dochia și oițele ei.”</span></i></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script></div>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-14295109729438388602024-02-23T08:30:00.000+02:002024-02-23T08:46:23.059+02:00De Dragobete - Datini, credițe, superstiții <div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<div class="MsoNoSpacing">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În România de altădată, 24 Faur (Februarie) – ziua de
pomenire a aflării capului Sf. Ioan Botezătorul în calendarul religios – era
considerată ca fiind </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">prima zi de primăvară</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <span lang="RO">(</span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>cap de prim</i></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ăvară</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”) </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">și era numită
"<i>Ziua de Dragobete</i>". </span></span></span></div><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></span></span></div><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Fiind o adevărată sărbătoare a iubirii
conform tradiției populare, în ziua de Dragobete se sărutau pentru prima dată
în public fetele cu băieții, împărtășindu-și astfel dragostea comunității în
care trăiau („<i>Dragobetele săruta fetele...”</i>). De Dragobete se
făceau logodne fictive sau înfrățiri între tineri. Exista credința că cei care
se vor </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">drăgosti</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana;">” în această zi vor rămâne îndrăgostiți până în primăvara
următoare. Se credea de asemenea că de Dragobete păsările se strâng în stoluri
ca să se împerecheze și că începând din această zi încep să își clădească noile
cuiburi.</span></span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmve4yFFqTPZaomAiaC_owKpb3AG-YWb5qafFdzWHLhuQIPvaYeW8j-hBsdKT1RZNk-o5eY4pEx5_A4WaoL78U1pL5zCT9fs5oSpBEgxwhSZBwcL4RzEtOhyX_az6mc9w_twBv_q1x7Kl/s1600/Iubirea+care+infloreste.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="345" data-original-width="527" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmve4yFFqTPZaomAiaC_owKpb3AG-YWb5qafFdzWHLhuQIPvaYeW8j-hBsdKT1RZNk-o5eY4pEx5_A4WaoL78U1pL5zCT9fs5oSpBEgxwhSZBwcL4RzEtOhyX_az6mc9w_twBv_q1x7Kl/s400/Iubirea+care+infloreste.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red;">Iubirea care înflorește...</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div class="MsoNoSpacing"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să redescoperim cine este de fapt junele Dragobete, acest adevărat
Cupidon dac, flăcăul uitat dar scos în ultimii ani de la naftalină pentru a fi
o contrapondere neaoșă la mult mai
comercialul Sf. Valentin: </span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">„S-a emis ipoteza că Dragobetele poate fi „înrudit” cu
zeii străvechi greco-romani de tipul lui Pan, care avea picioare, coarne și
blană de țap, dănțuia primăvara prin pădure și, cuprins de elanuri erotice,
pândea nimfele și femeile, pentru a le face partenere, în dansul ritual al
dragostei. În susținerea acestei ipoteze vine faptul că „Dragobete” ar deriva
din cuvintele dacice Trago = țap și Bete = picioare (pedes în
latină). Prin creștinizarea Daciei, zeul păgân Dragobete a devenit
reprezentant al dragostei pure, sufletești, pierzându-și atributele sălbatice,
primitive, sărbătorit odată cu venirea primăverii, când natura se trezește la
viață. </span></i></span></span></div><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></i></span></span></div><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Etimologii consideră cuvântul Dragobete ca prevenind din slava veche: dragu
biti – a fi drag. Legendele spun că ar fi băiatul Babei Dochia (dar
opusul ei pozitiv) și cumnatul lui Lăzărică – un străvechi zeu al vegetației -
și că ar fi un tănăr voinic, frumos, iubăreț și bun, care inspira dragoste
curată fetelor.” </span></i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">(„Sărbători,
tradiții, ritualuri, mituri...” - Julia Maria Cristea<i>).</i></span></span></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBkgC-rQkaCmd7lhhh0RA1bKp4wZ3p48AmAFJZ42Pi9jtvK-Dw_wMkQ6qANHNvxSUlcl_cvd4d8KtQ3aK5u5dBL_E7ay24hBYhFJN6kxboS6ZW0IYLDeKDRdsgNT1nSRGJni9FFVki5sw/s1600/Dragobetele+saruta+fetele.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBkgC-rQkaCmd7lhhh0RA1bKp4wZ3p48AmAFJZ42Pi9jtvK-Dw_wMkQ6qANHNvxSUlcl_cvd4d8KtQ3aK5u5dBL_E7ay24hBYhFJN6kxboS6ZW0IYLDeKDRdsgNT1nSRGJni9FFVki5sw/s320/Dragobetele+saruta+fetele.jpg" title="Dragobete" width="224" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Dragobetele sărută fetele...</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #cc0000; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><b></b></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="color: #cc0000; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><b></b></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">De ziua de Dragobete se leagă o serie de obiceiuri pline
de farmec, în mare parte uitate:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- De Dragobete fetele și nevestele tinere strângeau zăpadă
- "<i>zăpada zânelor</i>" - şi o topeau, iar cu apa rezultată îşi
spălau faţa şi părul în anumite zile din an pentru a-și păstra frumusețea.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Tot în ziua de “<i>cap de primavară</i>” fetele și
flăcăii trebuiau să arate comunității cine le era alesul sau aleasa inimii; cel
care stătea singur în această zi risca să rămână singur până în primăvara
următoare.</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- În ziua de Dragobete nimeni nu avea voie să plângă, pentru
a nu atrage </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">ghinionul asupra lui. Se
credea de asemenea că plantele de leac care erau semănate în ziua de Dragobete căpătau
puteri magice.</span></div>
</div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="5508686439"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDuB11ZtQgMFY3rXSp7gHFeA7m6KEzT09O_eeO_gVWRZZkuUiL0zlWQlZX-D-lZn4OgPsHMiv2HacPjD8AEG0FZR3m0DzUc_FHl5c4YVVCIdZ7609XeQLHQRqn_0P-pAoI22kQOGu2Gkw/s1600/Cap+de+primavara.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDuB11ZtQgMFY3rXSp7gHFeA7m6KEzT09O_eeO_gVWRZZkuUiL0zlWQlZX-D-lZn4OgPsHMiv2HacPjD8AEG0FZR3m0DzUc_FHl5c4YVVCIdZ7609XeQLHQRqn_0P-pAoI22kQOGu2Gkw/s320/Cap+de+primavara.jpg" title="Inceputul primaverii" width="289" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Cap de primăvară</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">- În satele românești, de Dragobete se organizau adevărate
petreceri: “<i>dacă era vreme frumoasă, de dimineața, frumos îmbrăcați ca la o
mare sărbătoare, fetele și băieții se adunau pe grupe de vârste și porneau
hăulind și chiuind de răsuna satul, strigând “Dragobetele săruta fetele...”,
înspre dealurile din preajmă sau înspre pădure, pentru a culege primele flori
de primăvară – ghiocei și brândușe. În timp ce fetele căutau flori, băieții
strângeau uscături pentru a aprinde un mare foc, în jurul căruia se adunau, pe
grupe de vârste, vorbeau, spuneau glume cu caracter erotic – dar nu cu substrat
indecent – mai mult legate de simpatiile ascunse. Înspre namiază, când focurile
se stingeau, fetele porneau în goană spre sat, fiecare urmată de băiatul care o
îndrăgea. Dacă acesta reușea s-o prindă (și evident că ea se lăsa prinsă), avea
dreptul să o sărute în văzul tuturor și erau pentru un an de zile, până la
următorul Dragobete, considerați ca logodnici. Se întâmpla însă ca doi tineri
să fugă după aceiași fată,și atunci ea trebuia să-și dea silința să se lase
prinsă de acel pe care îl îndrăgea.</i>” („Sărbători, tradiții, ritualuri,
mituri...” - Julia Maria Cristea).</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJnxAtzYFb5rnibzr0kXrqH5W5kT766_2Sm8C-SH7CNZbF2GhqtPCsVApVU0cQQ1TF317ho3L8IdxTYaB7L3y0F27_Z0CVFcsaHqZCY94dXgr4_5e9l7FTpk8Xy-a-KBQ9OR-V2bdobT0/s1600/Dragobetele+saruta+fetele+2.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJnxAtzYFb5rnibzr0kXrqH5W5kT766_2Sm8C-SH7CNZbF2GhqtPCsVApVU0cQQ1TF317ho3L8IdxTYaB7L3y0F27_Z0CVFcsaHqZCY94dXgr4_5e9l7FTpk8Xy-a-KBQ9OR-V2bdobT0/s320/Dragobetele+saruta+fetele+2.jpg" title="Tradiții" width="230" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Dragobete...</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Românii aveau așadar până nu demult obiceiuri și tradiții
pline de farmec legate de o sărbătoare a iubirii. De ce atunci - chiar dacă am
importat și îmbrățișat plini de entuziasm o altă sărbătoare a dragostei – să îl
dăm uitării pe iubărețul Dragobete și această sărbătoare neaoș românească a
iubirii? <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>Cât e iarna cu ninsoare,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Stă și doarme calda boare<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Dar Sân-Toaderii pornesc.<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Haide să culegem fete<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Ghiocei la Dragobete<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și brândușe că-nfloresc<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și-au să iasă iarăși muguri,<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și pe câmp români cu pluguri,<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Va fi cald și va fi bine<o:p></o:p></span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Că-ncep zilele de cresc.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">”</span></span></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: small;">(George Coșbuc)</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-239413744634620932024-02-14T10:00:00.001+02:002024-02-14T16:16:42.387+02:00Mătrăguna și dragostea<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În practicile magice românești mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu <i>virtuți magice</i> – fiind <i>aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate</i>. În popor exista credința că mătrăguna strălucește noaptea ca și o perl</span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">ă și - tocmai de aceea poate - <i>mătrăguna</i> era considerată </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">un <i>simbol al feminității și al fertilității</i>. </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Mătrăguna</i> (cunoscută și sub numele de <i>Beladonă, Cireaşa lupului, Doamna-codrului, Doamna-mare</i> sau <i>Iarba-codrului</i>) crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil <i>cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi</i>, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “<i>iarbă a vieții și a morții”</i>.</span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwFY8YMxNb5WE8g8Y4FLeqmRFykeeui-rUFiVnoQ_0EN1Oy6AjbG4em5nfHRt-Rzj0v1V-_nbKCU25lp9PyMruuq5fBZYu4e98ylgTYeKaMcQ3ZP6Jiq4D8Br-e5C3hYeYHuHePAy68Jw/s1600/Matraguna+2.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="232" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwFY8YMxNb5WE8g8Y4FLeqmRFykeeui-rUFiVnoQ_0EN1Oy6AjbG4em5nfHRt-Rzj0v1V-_nbKCU25lp9PyMruuq5fBZYu4e98ylgTYeKaMcQ3ZP6Jiq4D8Br-e5C3hYeYHuHePAy68Jw/s320/Matraguna+2.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Mătrăguna</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i>Mătrăguna</i> a jucat întotdeauna la români un rol important în <i>ritualurile de aducere a dragostei</i>: când făcea de dragoste se ducea fata la pădure, rupea mătrăguna cântând și o purta cu sine; când făcea de urât, o rupea plângând și o dădea flăcăului pe care îl fermeca ca să o poarte fără să știe și astfel “<i>bine să nu-i fie</i>”.</span></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrSNPPLxj-32IhR4GbRAoPPoQP7b1IzNjDXDea7gASNtJKeGMGSu5koc_6mGogkUhC7KA_JovH-kH0IXXcbQZDQGc5MD3xpNoHxhp-l4QEKmmLiJq-Aj7OdIvMa1QtfHC4s3y-FXfHUlg/s1600/Atropa+belladona.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrSNPPLxj-32IhR4GbRAoPPoQP7b1IzNjDXDea7gASNtJKeGMGSu5koc_6mGogkUhC7KA_JovH-kH0IXXcbQZDQGc5MD3xpNoHxhp-l4QEKmmLiJq-Aj7OdIvMa1QtfHC4s3y-FXfHUlg/s320/Atropa+belladona.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Beladonna sau "doamna codrului"</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;"><h2>
<span style="font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span><span style="color: red; font-family: verdana;">Mătrăguna - vechi ritualuri </span><span style="color: red; font-family: verdana;">de aducere a dragostei </span></span></h2></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>Fata care voiește să fie îndrăgită de feciori și să se mărite mai degrabă, se </i></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">î</span><span face=""verdana" , sans-serif">mbracă într'o zi de sec sau într'o zi de Luni, Miercuri sau Vineri, în hainele cele mai noi și mai curate ce le are, ia o față de masă curată, o jumătate sau chiar și o oca de holercă, un păhărel și o pâine. Cu toate obiectele acestea se duce de dimineață până nu răsare soarele la Mătrăgună, pe care o înconjoară de nouă ori una după alta zicând:<o:p></o:p></span></i></span></span></div>
</div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span>
</div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Mătrăgună, poamă bună,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Mărită-mă'n astă lună,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>De nu'n asta'n ceialaltă,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Să mă știu că-s măritată.<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>(…) Apoi fata așterne fața de masă lângă tulpina Mătrăgunei, pune sticla cu holercă și pâinea pe dânsa, umple păhărelul cu rachiu și cinstind planta zice:<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br />
</i></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;">Mătrăgună,</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Poamă bună!<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Eu te cinstesc cu cinste,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cu dragoste și cu pâine,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Să vie norocul la mine…</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Norocul când s’o </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">î</span><span face=""verdana" , sans-serif">mp</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ărțit<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Eram cu plugul la câmp<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Puțintel mi s</span><span face=""verdana" , sans-serif">’a venit,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Eu M</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ătrăgun</span><span face=""verdana" , sans-serif">’am sorocit !</span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><span style="font-family: verdana;">După aceste cuvinte fata bea holerca din pahar și umplându-l din nou stropește cu dânsul Mătrăguna. Tot așa împrăștie și o felie de pâine. Apoi ia pâinea rămasă în fața de masă, pune sticla cu holerca pe cap, iară paharul plin ținându-l în mână se întoarce spre casă tot cântând și chiuind cuvintele, pe care le-a pronunțat când a încunjurat Mătrăguna.”</span></i></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><i><o:p></o:p></i></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNKMgGPJ7EVTq6z-p0PLpbL4O83wyZ6MHJkcqHAzy_SB-zpchG1KcW8iq31KRObMYtdqy3-cveWqyWcE3tbB_TKertiYsvPL7eFoB3u30KtNFCgtFKj607AJb4taCYjHOcCu1BCNhi1OU/s1600/Tanara+fermecatoare.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNKMgGPJ7EVTq6z-p0PLpbL4O83wyZ6MHJkcqHAzy_SB-zpchG1KcW8iq31KRObMYtdqy3-cveWqyWcE3tbB_TKertiYsvPL7eFoB3u30KtNFCgtFKj607AJb4taCYjHOcCu1BCNhi1OU/s320/Tanara+fermecatoare.jpg" width="180" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">"Fermecătoarea..."</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<i style="font-family: verdana, sans-serif; font-size: 12pt;"> </i></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;">Acest ritual era repetat întocmai în zilele de Miercuri și de Vineri care urmau – fata care își făcea de dragoste având însă grijă să se întoarcă mereu acasă pe un alt drum decât cel de ducere pentru ca farmecul să nu fie făcut în zadar. </i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"> </i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , sans-serif">“Vinerea, după ce face tot ce s'a ar</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ă</span><span face=""verdana" , sans-serif">tat mai sus, rumpe Mătrăguna sorocită, o pune în fața de masă și o duce acasă. Aici o pune sub căpătâi și o ține până ce înserează, când face baia dintr'ânsa și se scaldă. Sâmbătă de dimineață duce Mătrăguna întrebuințată iarăși înapoi și-o lasă acolo de unde a săpat-o. E de'nsemnat că de astă dată, când se'ntoarce spre casă, nu numai că nu merge pe calea pe unde s'a dus, dar nici nu se uită înapoi. După acestea, crede fata că partea ei, ursitul ei, în scurt timp are s'o ia de nevastă.”</span></i></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="5508686439" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Acest ritual magic de aducere a ursitului cu ajutorul m</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ătrăgunei precum și cel care urmează au fost descrise de folcloristul</span></span><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"> Simion Florea Marian în articolul „Mătrăguna și dragostea la Români”, publicat în numărul din 31 ianuarie 1880 al revistei „Albina Carpaților”</span><span face=""verdana" , sans-serif">:<o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span> </span><span> </span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>“Fata care voiește să-și facă de dragoste, ia puțină făină de grâu, o amestecă cu zahăr și cu miere și frământându-le pe tustrele la un loc, face dintr'ânsele o pâinișoară mică, un fel de turtiță și puind-o ca să se coacă la piept, între țâțe, zice:<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cum se țin țâțele laolaltă,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Așa să se țâie de mine și ursitul meu<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Care mi-e dat de la Dumnezeu!</i><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">După ce se coace pâinișoara, o ia dimpreună c'o bucățică de sare și c'o jumătate de oca de holercă și </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">î</span><span face=""verdana" , sans-serif">ntr'o Joi sau Sâmbătă de dimineață, până nu răsare soarele sau și mai de noapte, se duce cu două sau trei alte fete sau neveste unde știe că se află vreun corciu de Mătrăgună. Soațele sale trebuie să fie din amicele ei cele mai bune, cu care nu s'a certat niciodată și cu care nici nu se va certa sau nu se va pismui vreodată. Ajungând la destinațiune pun pâinișoară, sarea și sticla cu holercă (rachiu) lângă rădăcina Mătrăgunei și înconjoară planta tustrele de trei ori tot jucând și chiuind:</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Mătrăgună,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Doamnă bună!<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Eu te sorocesc cu pâine și cu sare,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Tu să-mi dai cinste și dragoste mare,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și noroc<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Ca să joc,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și’n norod când mă voi duce<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><i>Toți feciorii să m’apuce</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>La’ntrebat<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și la jucat,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Să fiu jucată<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Și</span><span face=""verdana" , sans-serif">’ntrebat</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ă,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Căutată<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și sărutată,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><i>Ca mine să nu mai fie altă fată!</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i><span style="font-family: verdana;">După acestea, fata ia sticla cu rachiu şi'nchină cu dânsa la altă fată, numind-o de fiecare dată cu numele feciorului pe care și-a pus ea ochiul. Apoi, după ce'nchină şi bea fiecare câte-o gură bună de rachiu, încep a se pișca și a se drăgosti, a se veseli, a cânta și-a chiui. Când însă fata care-și face de dragoste pișcă pe vreuna din amicele sale, acesteia nu-i este iertat să zică: "șezi" sau "dă-mi pace"- sau "du-te'ncolo" căci în cazul acesta farmecul n'are nici un efect.</span></i></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><i><o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<i><br /></i></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL_amrIquNG6vJLT88bdR7HCp2Wa6Bd1pf6TdCk87ajd8ge5tTll0bHBdYRbBOHJo_YmGU_9fEJzvvY7Kenf4XyJVLbbyfEqtNxBUCFJfkG-WHTJnoB7SVGbuYJCnR-6qTaQ7TOLI6pB8/s1600/Vrajitoare.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL_amrIquNG6vJLT88bdR7HCp2Wa6Bd1pf6TdCk87ajd8ge5tTll0bHBdYRbBOHJo_YmGU_9fEJzvvY7Kenf4XyJVLbbyfEqtNxBUCFJfkG-WHTJnoB7SVGbuYJCnR-6qTaQ7TOLI6pB8/s320/Vrajitoare.jpg" width="177" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Vrăjitoarea...</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><i> </i></span></div><div style="text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Când se cinstesc una pe alta fetele stropesc și Mătrăguna cu câte puțin rachiu. Apoi sapă planta și o iau cu dânsele, lăsând în locu-i pâinea și sarea. Sticla cu holercă însă o duc cu sine și pe când se'ntorc acasă tot cinstesc, joacă și chiuie pe lângă versurile arătate mai sus o mulțime de hore sau chiuituri, îndătinate mai ales la nunți. </i></span><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;">De cumva le surprinde cineva când înconjoară Mătrăguna sau numai le pândește și după plecarea lor ia pâinea și sarea din urma Mătrăgunei săpate, atunci se zice că fetele cu farmecul ori nebunesc, ori în cazul cel mai bun n'au nici un folos din osteneala lor. </i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"> </i></span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #0c343d;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Citește și: <a href="https://draft.blogger.com/blogger.g?blogID=1585541592655475893#editor/target=post;postID=1900002158362642237;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=0;src=postname"><span style="color: red;">Din tainele mătrăgunei</span></a></span></span></div></span><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"> <br /></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;">Multe fete surprinse la săparea Mătrăgunei, după cum afirmă cele mai multe Românce știutoare, au nebunit și numai după un timp foarte îndelungat și-au venit iarăși în fire. Păstrarea secretului este dară de cea mai mare însemnătate la sorocirea și săparea acestei plante. Făcând astfel, fata crede că are să fie îndrăgită de toți și feciorul pe care și-a pus ea ochiul trebuie s'o ia de nevastă.”</i><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #0c343d;"><div style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div></span></div>
<span face="Verdana, sans-serif" style="color: #0c343d;">
</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.0001pt; orphans: 2; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-61731549022384080192024-02-14T09:30:00.000+02:002024-02-14T15:52:20.299+02:00Cocoşii, găinile şi… românii<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><h2 style="text-align: left;">
<b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US" style="font-size: medium;"><span style="color: red; font-family: verdana;">Cocoșii - datini, tradiții, superstiții</span></span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></b></h2></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-8_bp447IDAs/Vcoi94U20YI/AAAAAAAAGXs/a9JFn8my-Sc/s1600/Cocos.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="172" src="https://1.bp.blogspot.com/-8_bp447IDAs/Vcoi94U20YI/AAAAAAAAGXs/a9JFn8my-Sc/s200/Cocos.jpg" width="200" /></a><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenilor, aceştia stabileau timpul din zi în care se aflau în funcţie de poziţia soarelui sau a stelelor. Uneori aştrii cerului se ascund printre nori şi de aceea oamenii au trebuit să apeleze la un "<i>ceasornic din lumea păsărilor</i>". Românii, ca şi romanii de altfel, împărţeau </span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">timpul nopţii în funcţie de cântatul cocoşilor: „</span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>când cântă cocoşii întâia dată, atunci e miezul nopţii; când cântă a doua oară, este aproape trei dimineaţă; iar a treia oară, când încep a cânta mai des, când apune găinuşa şi răsare luceafărul de dimineaţă, atunci îndată se şi face ziuă.</i>”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 0cm;">Despre cocoşii care cântau de douăsprezece ori la miezul nopţii se spunea că ar fi năzdrăvani. La fel de năzdrăvani erau consideraţi şi cocoşii care începeau întotdeauna primii să cânte şi după care se luau şi ceilalţi cocoşi din sat. Se mai credea că nu pot să fie năzdrăvani decât cocoşi care au măcar câteva dintre pene roşii. “<i>Poporul crede că muierea care taie vreun cocoş năsdrăvan, trebuie să păţescă ceva </i></span><i><span style="text-indent: 0cm;">rău: </span></i><span style="text-indent: 0cm;"><i>ea ori îşi pierde glasul şi nu poate mai mult vorbi, să fie auzită şi înţeleasă de alţii, ori că i se sclinteşte vreun picior şi rămâne apoi şchioapă în toată viaţa.</i>”</span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;">Fiind vestitori ai luminii, în mod firesc, despre cocoşi se credea că sunt duşmani ai spiritelor rele care bântuiau lumea în timpul nopţii: „</span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;"><i>în momentul când cântă cocoşul dispar toate spiritele, toate schimele şi nălucile; chiar şi diavolul, cel mai mare peste toate spiritele necurate, cum aude cocoşul cântând, îndată se face şi el nevăzut. După cântatul cocoşilor toate spiritele necurate îşi pierd întreaga lor putere şi nemaifiind în stare să mai facă ceva rău într'acea noapte, ele trebuie să se ascundă de unde au ieşit şi să aştepte noaptea viitoare.</i>”</span></div><div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;"> </span></div><div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;">Tocmai pentru că exista credinţa că alungau spiritele necurate de pe lângă casă, românii ţineau întotdeauna în curte cocoşi, fiind preferaţi cei pestriţi sau cei roşii, dar mai cu cocoșii negri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cocoşul era apreciat în vechime ca fiind "<i>un bun meteorolog</i>” şi un la fel de bun “<i>profet</i>”: <i>“Vara, când el cântă mult peste zi, e semn că în curând va ploua, că va fi timpul moale. Iarna, când cântă mult peste zi, e semn că va fi vreme bună, că se va muia gerul şi omătul sau că se va face „moşlag," după cum se exprimă unii români din Bucovina. Iară când cocoşii cântă devreme seara la culcuşul lor, ei arată că va fi timp ploios. Când cântă pe gard e semn că se va face vreme bună; când cântă în pragul uşii, anunţă oaspeţi. Dacă cocoşii cântă după ce se înserează bine, însă înainte de le veni vremea, atunci se crede că încep a umbla hoţii la furat. Drept aceea, trebuie să baţi în cociorvă, ca să stea hoţii pe loc, unde i-a apucat vremea.</i></span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"> <span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cocoşii erau folositi de asemenea pentru tratarea unor boli. <i>„Femeile pricepute”</i> spuneau că: „<i>un cocoşel negru sfârtecat în două şi pus la rănile cu viermi, înainte de-a i se răci carnea, scoate viermii şi vindecă rănile. Pielicica dinlăuntru, de la rânza unui cocoş, uscată, pisată si amestecată cu holercă, e bună a se bea de pântecare. Dacă cineva mănâncă splina cocoşului, despre acela se zice că-i creşte părul. În unele părţi ale Ardealului, femeile care fac de boala cea rea, taie un cocoş negru pe de-asupra bolnavului, care zace lungit pe burtă.</i>” De asemenea, <i>„penele de cocoş se pun în scalda copilului pentru a fi ferit de duhuri rele. Limba cocoşului scapă de urât (de frică) Boaşele cocoşului le mănâncă bărbaţii care n-au, dar vor să aibă copii” </i>(Gh. Ciauşanu).<o:p></o:p></span></div>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sursa: </span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: -18pt;">articolul <i>“Datine, credinţe şi moravuri române – Cocoşul”</i> - semnat de <i>Simion Florea Marian</i> - publicat în <a href="http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/GLNECDX54V7J4NGNTEH7DGVT15LA3SMVJYCEPFECLGF89T375I-00309?func=results-jump-full&set_entry=000010&set_number=007113&base=GEN01">“<i><span lang="RO">Albina Carpaţilor</span><span lang="RO">” – numărul din 20 octombrie 1877.</span></i></a></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="5508686439" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><h2 style="text-align: left;">
<b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US" style="font-size: medium;"><span style="color: #cc0000; font-family: verdana;"><span><a name='more'></a></span></span><span style="color: red; font-family: verdana;">Găinile - datini, tradiții, superstiții</span></span></b></h2></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-3DPo26xarRQ/VcuS1qtt7LI/AAAAAAAAGY4/VUaHzlHefAQ/s1600/Gaina.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="https://3.bp.blogspot.com/-3DPo26xarRQ/VcuS1qtt7LI/AAAAAAAAGY4/VUaHzlHefAQ/s1600/Gaina.jpg" /></a><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cocoşii sunt, conform credinţelor populare, păsări privilegiate. Nu același lucru se poate spune însă despre găini: </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;">“<i>Dacă o găină cântă „cocoşeste", adică precum cântă cocoşul, e semn rău; atunci la acea casă are să se întâmple ori moarte, ori vreo scârbă, ori o pagubă mare, ori vreo altă nenorocire. Spre a putea înlătura pericolul pe care'l vesteşte găina şi care ameninţă casa, româncele prind găina şi se duc cu dânsa în fundul casei si încep de aici să măsoare cu ea casa până la uşă; dacă găina ajunge cu coada spre uşă, îi taie coada, iară de ajunge cu capul, îi taie capul. Prin aceasta procedură cred ele, că pericolul se depărtează de la casă.”</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">De asemenea, “<i>când se mănâncă, adică se bat, două găini între ele, atunci încă e semn rău. De aceea, cel ce le vede, nicicând să nu le lase să se mănânce, ci îndată să le despartă: alungă pe una într'o parte şi pe cealaltă în altă parte, ca să nu se mai poată întâlni curând. Când găinile se scoală tare de dimineaţă şi se culcă târziu, atunci ele, după credinţa poporului, vestesc foamete.”</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu toate acestea, găinile negre – asemeni cocoşilor de aceiaşi culoare – erau considerate ca fiind un adevărat scut împotriva farmecelor, blestemelor şi al vrăjilor. De aceea nu trebuiau să lipsească din ograda nici unei gospodării. Găinile albe în schimb erau cele care “<i>după credinţa poporului român însemnează deschiderea drumului în cealaltă lume, pentru că se zice că găina merge înaintea sufletului tot scociorând şi chemând, ca şi când ar avea pui mici</i>”. De aceea, găinile albe se dădeau de pomană “<i>peste mormânt</i>” preoţilor sau groparului, la înmormântări sau la prasnice.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Numeroase erau de asemenea şi superstiţiile legate de ouăle de găină:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">“Nevestele, mai ales cele ce sunt în stare binecuvântată, nu mănâncă mai nici una ouă de găină cu două gălbenuşuri; se tem că, dacă vor mânca, au să nască gemeni. Când află vreun ou de găină „părăsit", adică cel de pe urmă pe care-l ouă găina într'o anumită perioadă, şi</span></i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US"> </span></b></i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US"><i>pe acela româncele nu-l ţin, ci-l asvârle peste casă. După credinţa lor, un astfel de ou nu e spre bine. Din ouăle părăsite, care sunt foarte mititele, se zice, că din fiecare iese câte un „spiriduş", dacă cineva le cloceşte subsuoară nouă zile şi nouă nopţi. Spiriduşul, după ce se naşte, rămâne în veci tovarăşul aceluia care l-а scos din găoace. El în lumea aceasta serveşte persoanei care lа clocit; murind însă acea persoană trebuie ca pe cealaltă lume să servească ea spiriduşului.”</i><o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ouăle de găină erau de asemenea folosite pentru lecuirea unor boli:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>“Ouăle de găină se mai întrebuinţează şi contra unor boale. Şi anume: oul fiert vârtos tăindu-se în două, scoţându-se gălbenuşul din albuş şi turnându-se puţin prăfuşor de piatră vânătă în locul gălbenuşului, se crede că ar fi ajutând foarte mult dacă se pune la ochii cei cu albeaţă. De asemenea mai sunt de albeaţă şi cuişoarele pisate puse pe albuş de ou. Păciuşele de in unse cu seu şi muiate în spumă de albuş sunt bune să se pună la răni, când se opăresc, dar mai cu seamă când se frige cineva. Laptele de femeie muls în găoace de ou e bun contra aprinderii ochilor, dacă se toarnă în ochi. Gălbenuşul de ou pus la soare se topeşte până ce se face dintr'ânsul un fel de unt. Untul acesta apoi e bun de albeaţă, dacă se ung cu dânsul genele şi toată împrejmuirea ochiului.</i>”<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sursa: </span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: -18pt;">articolul “<i>Datine, credinţe şi moravuri române – Găinile</i>” - semnat de <i>Simion Florea Marian</i> - publicat în </span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: -18pt;"><a href="http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/GLNECDX54V7J4NGNTEH7DGVT15LA3SMVJYCEPFECLGF89T375I-00316?func=results-jump-full&set_entry=000011&set_number=007113&base=GEN01"><i><span face=""verdana" , sans-serif">“</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Albina Carpaţilor</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">” – numărul din 27 octombrie 1877.</span></i></a></span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="MsoListParagraph" style="text-indent: -18pt;">
</div>
<span style="font-family: verdana;"><br /></span>
<div class="MsoListParagraph" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: start; text-indent: -18pt; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<br /></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-5596773486184434742024-01-04T09:30:00.001+02:002024-01-04T10:26:11.104+02:00Magia Bobotezei<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><i>Boboteaza</i> e ziua în care se botează pământul și apele. E ziua în care în toate orașele și satele <i>României Ma</i>ri se organizau procesiuni - conduse de preoți și de conducătorii obștilor - până la un lac, o gârlă sau la o apă curgătoare pentru a înmuia crucea sau prapurii în apă, pentru sfințirea acesteia și alungarea duhurilor necurate. În unele locuri <i>se arunca crucea în apa înghețată</i> și tineri curajoși se aruncau între sloiuri pentru a o culege și pentru a scăpa astfel de păcate.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"> </span><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYk8va7cciwkbdIAXjmUnpYsu2tfS5G1tUlDrwHAlFQ0CT2fFRZy8LkSz0CRkEiQIh9wpEVgbZGsmX9r1NFu8RxGNPrtbdrqpIrfzdaGW1PfHJl9V3aluj5lWtbJHSvYyVFfeXe0Cc0t8/s1600/Cortegiul+condus+de+patriarhul+Miron+Cristea+in+drum+spre+Dambovita.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYk8va7cciwkbdIAXjmUnpYsu2tfS5G1tUlDrwHAlFQ0CT2fFRZy8LkSz0CRkEiQIh9wpEVgbZGsmX9r1NFu8RxGNPrtbdrqpIrfzdaGW1PfHJl9V3aluj5lWtbJHSvYyVFfeXe0Cc0t8/w400-h270/Cortegiul+condus+de+patriarhul+Miron+Cristea+in+drum+spre+Dambovita.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><div class="MsoNoSpacing">
<b><span style="color: red;">Cor</span><span style="color: red;">tegiul condus de patriarhul Miron Cristea<br />
în drum spre Dâmbovița - Boboteaza anului 1932</span><span style="color: red;"><o:p></o:p></span></b></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: medium;"><i>Noaptea de Bobotează</i> era și ea încărcată de magie în credința poporului nostru. Era o noapte plină de vrajă în care cerurile se deschideau, în care comorile ardeau și în care animalele prindeau glas. Era noaptea în care care fetele de măritat urcau pe câte o movilă și își ciuleau urechile ca să audă de unde venea primul lătrat de câine și să afle astfel din ce parte le va veni ursitul. Era noaptea în care fetele mari își vedeau ursiții în oglindă, în apa sfințită sau în forma plumbului proaspăt topit.</span><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQLNtmAz_Zcc-gS18eqDN2J6fyI0zLvYPN1aa0Rx58Akh5Uud-46prNL0NuspBuGvXILDOPsRULiJvTnUYu_boNHsdSGoarCC47WT5OjpScxulpQ2QmvlZlqYSsdwS2tUw1AafX3QfDoM/s1600/Pregatiti+sa+scoata+crucea+din+Dambovita+1932.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQLNtmAz_Zcc-gS18eqDN2J6fyI0zLvYPN1aa0Rx58Akh5Uud-46prNL0NuspBuGvXILDOPsRULiJvTnUYu_boNHsdSGoarCC47WT5OjpScxulpQ2QmvlZlqYSsdwS2tUw1AafX3QfDoM/w345-h400/Pregatiti+sa+scoata+crucea+din+Dambovita+1932.jpg" width="345" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><span style="color: red;"><b>Pregătiți să scoată crucea din Dâmbovița - 1932</b></span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sigur că o parte a acestor obiceiuri sau păstrat sau că altele au început să fie reînviate în anii de după 1989. Dar noi nu mai credem în vraja acelor ritualuri și practici magice. Din fericire? Din păcate? </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Pentru că o mare parte dintre credințele și superstițiile poporului român legate de <i>sărbătoarea Bobotezei</i> s-au pierdut în negura vremii, am selectat c</span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">â</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">teva dintre acestea din lucrarea semnată de marele nostru etnograf și folclorist <i>Arthur Gorovei</i> și publicată sub <i>egida Academiei Române</i> în anul 1915 -</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <span style="color: #0070c0;">“<i><a href="http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/C472S3XXL24BH59345UKSGJG5JSELX7YMTCNSP55PRIDVPPSUL-03505?func=results-jump-full&set_entry=000001&set_number=001136&base=GEN01"><span style="color: #0070c0;">Credințe și superstiții ale poporului român</span></a></i></span><i>”</i>:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2LwFybbNR6bCV7OaUBve78LodQ0xg35BFqH1WxexQ19_yNJotwoM6OJQl3X-7Ej3zerUW0uDigwRUIu5Oe7NF5TyTEQGfQCSyKqmrXeJLP8OL8RbmCdI1PWRK1yhCM170ny-FpPPH094/s1600/Patriarhul+inmanad+crucea+spre+a+fi+aruncata+in+Dambovita+1932.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2LwFybbNR6bCV7OaUBve78LodQ0xg35BFqH1WxexQ19_yNJotwoM6OJQl3X-7Ej3zerUW0uDigwRUIu5Oe7NF5TyTEQGfQCSyKqmrXeJLP8OL8RbmCdI1PWRK1yhCM170ny-FpPPH094/w298-h400/Patriarhul+inmanad+crucea+spre+a+fi+aruncata+in+Dambovita+1932.jpg" width="298" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><b><span style="color: red;">Patriarhul Miron Cristea înmânând crucea<br /> Regelui Carol al II-lea spre a fi aruncată<br /> în Dâmbovița - 1932</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează, șase săptămâni, toate apele sunt curate și sfinte, chiar și în vârful muntelui.</span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Când vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari își iau mărgelele de la gât și le pun în pragul ușii ca să treacă popa peste ele. Le pun apoi la gât din nou dacă vor să se mărite curând.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">În ajunul Bobotezei e rău de moarte dacă aperi pe popă de câini.<o:p></o:p></span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><br /></span></i></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="5508686439" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Dacă vreo femeie nu are prunci și vrea să aibă, atunci la Bobotează, când preotul sfințește apa, ea trebuie să ia mai întâi apa sfințită; acasă își va face pogace cu apă sfințită și o va mânca cu bărbatul.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Cine nu mănâncă nimic în ajunul Bobotezei, va avea noroc tot anul.</span></i></div>
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Nu este bine să scoți gunoiul măturat din casă în ajunul Bobotezei ca să nu scoți norocul din casă.</span></i></div>
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">
</span></i></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; line-height: 17.12px;"><i><span style="font-size: medium;">Fetele de măritat să postească în ajunul Bobotezei și din mătăuzul popii să-și rupă un fir și să îl pună noaptea sub perină ca să își viseze ursitul.</span></i><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3pY3pcBoIGEePNQ3UPa1XlqSyffSFSS1i6rDlTNb1g27sd14qTYQKC8hfajACbWdnKGSM8eFF2eHfGrc2gwyq_Hkb1SO3GYWcQO_bVMeQ81kR030PB6siuleWKSKMbvgvc1UMzLX2qmI/s1600/Cautarea+crucii+in+apa+-+1937.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3pY3pcBoIGEePNQ3UPa1XlqSyffSFSS1i6rDlTNb1g27sd14qTYQKC8hfajACbWdnKGSM8eFF2eHfGrc2gwyq_Hkb1SO3GYWcQO_bVMeQ81kR030PB6siuleWKSKMbvgvc1UMzLX2qmI/w310-h400/Cautarea+crucii+in+apa+-+1937.jpg" width="310" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><b><span style="color: red;">Căutarea crucii în apă - 1937</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Seara, în ajunul Bobotezei, fetele pun busuioc prin gard. Fetele al căror busuioc va fi dimineață brumat vor lua un bărbat bogat; fetele care vor găsi busuiocul nebrumat vor lua un sărac.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">În seara de Bobotează, vitele vorbesc între ele și își destăinuiesc unde se află comori ascunse în pământ, comori care vor arde în acea seară.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept sau de stomac, e bine ca la Bobotează, când se afundă steagul în râu, să te speli cu apă din râu, căci așa vei fi tot anul sănătos.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Venind preotul de Bobotează în casele creștinilor, este rugat de gospodine să șadă puțin, ca să stea și cloștele în primăvară pe ouă și să scoată pui.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Când cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează, este semn că se vor mărita curând.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYqhTKsKZhjhhyphenhyphenMhY8_kjbDlGUQZYvNXnI00hNj84_z2cVmhdMJPy2o0e25NmLVbMgKXFG4RTQrr8J-ulQm8JzdBRAaW4Oh-pdCV2sSU15aUrzkS_6Sqf83b6S2Unf8jgo0A_XYXzxlIY/s1600/Batr%C4%83nul+Lungu+pinz%C3%A2nd+crucea+sfintita+pntru+a+48-a+oara+-+1929.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="260" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYqhTKsKZhjhhyphenhyphenMhY8_kjbDlGUQZYvNXnI00hNj84_z2cVmhdMJPy2o0e25NmLVbMgKXFG4RTQrr8J-ulQm8JzdBRAaW4Oh-pdCV2sSU15aUrzkS_6Sqf83b6S2Unf8jgo0A_XYXzxlIY/w400-h260/Batr%C4%83nul+Lungu+pinz%C3%A2nd+crucea+sfintita+pntru+a+48-a+oara+-+1929.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><span style="color: red;"><b><span>Bătrânul Lungu prinzând crucea sfințită </span></b><br /></span>
<span style="color: red;"><b><span>pentru a... 48-a oară - în anul 1929</span></b></span></td></tr>
</tbody></table> </span></i></div><div style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Se credea că lupii atacă oamenii numai până la Bobotează, și că de atunci începând nu mai sunt periculoși pentru oameni.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><br /></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">La Bobotează, pruncii înconjurau cu clopoței casa și grajdurile ca să nu se apropie șerpii.<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;">Să nu spui colinde sau Plugușorul după Bobotează ca să nu îți curgă urechile.<o:p></o:p></span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 17.12px;"><br /></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: medium; line-height: 17.12px;"><span style="font-family: verdana;">Cine va vedea cerurile deschise în noaptea de Bobotează, va fi drept înaintea lui Dumnezeu.</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><o:p></o:p></span></i></div>
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-74613228925205833662023-10-24T09:00:00.003+03:002023-10-24T09:55:04.622+03:00De Sfântul Dumitru: datini, tradiții, obiceiuri<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Ziua de <i>26 octombrie</i> - numită în popor și <i>Sâmedru, Sânmedru, Sumedru </i>sau <i>Sfeti Dimitri </i>- e destinată pomenirii și cinstirii <i>Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de mir și făcătorul de minuni din Tesalonic</i>. <i>Sâmedrul</i> este "<i>plăcut lui Dumnezeu pentru bătrânețea sa</i>" și este socotit a fi patronul caselor și paznicul care-i apără pe oameni de fiarele sălbatice.<i> </i></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i> </i></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Ziua de Sâmedru</i> marchează debutul iernii pastorale, </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="background-color: white;">când codrii încep să-și piardă podoaba frunzelor și plantele de pe câmpuri se usucă. C</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">onform tradiției populare, cheile care deschid porțile naturii către viață sunt ținute de <i>Sf. Dumitru</i> până în ziua de pomenire a <i>Sf. Mucenic Gheorghe</i>, purtătorul de biruință, patronul naturii înverzite (23 aprilie). </span><span face=""verdana" , sans-serif">Conform tradițiilor creștine, <i>Sf. Dumitru</i> a fost un diacon creștin din veacul al III-lea care a trăit în cetatea grecească Tesalonic și care a fost martirizat cu lancea în timpul prigoanei anticreștine de sub împăratului<i> Dioclețian</i> din anul 306 e.n.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi88GzEGtJHTgFp4Q5h4DMKg_pBE3fbttmjZzayF_e0zcDutmC0ZwwcxLTBccG6jGvMgfHAhX6ok8JQ-XfstpHSJTykT5PxtaMQ1C5EAMH-BWiefx5qeLYZ-LprVJftXAHH2cc_8xuqErYn/s530/Foc+Sumedru.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="283" data-original-width="530" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi88GzEGtJHTgFp4Q5h4DMKg_pBE3fbttmjZzayF_e0zcDutmC0ZwwcxLTBccG6jGvMgfHAhX6ok8JQ-XfstpHSJTykT5PxtaMQ1C5EAMH-BWiefx5qeLYZ-LprVJftXAHH2cc_8xuqErYn/w400-h214/Foc+Sumedru.jpg" width="400" /></a></div></span></div></div><div class="MsoNoSpacing"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Numeroase sunt și credințele populare românești care îl au ca erou pe <i>Sf. Dumitru (Sâmedru)</i>. Una dintre acestea spunea că: “<i>Sf. Dumitru a fost p</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ăzitor de vite - umbla după oi ori vaci - cu credință nestrămutată în Dumnezeu, bun și drept cu toată lumea și fără pic de păcat. O singură dată, din întâmplare, a omorât o pasere, pentru care lucru singur s</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’a pedepsit, </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">umblând desculț trei ani de zile.</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">” </span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Conform altei povestiri populare “<i>Sf. Dumitru a fost la </i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">î</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">nceput cioban, avându-și turma într’un miez de codru, nec</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">lcat de picior omenesc. Deci trăia acolo, neștiind că în lume mai sunt și alți oameni în afară de dânsul. Seara, când se închina lui Dumnezeu, sărea de trei ori peste o cioată și zicea: “- Acestea sunt ale tale, Doamne!”. După aceasta sărea și a patra oară și adăuga:”- Asta e a mea!”. </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și după ce-și făcea rugăciunea, pleca după turmă</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span></span></b><h2 style="text-align: left;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Moșii de Sâmedru<o:p></o:p></span></b></h2></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ceremoniile populare dedicate sărbătorii de <i>Sâmedru</i> începeau cu ritualul aducerii de ofrande pentru morți în ziua de Sâmbătă de dinaintea zilei de Sf. Dumitru. Această zi era numită <i>Moșii de Sâmedru</i>, <i>Moșii de toamnă</i> sau <i>Moșii cei mari</i>. Bucatele care se dădeau de pomană “<i>de sufletul morților</i>” erau cel mai adesea grâul fiert cu unt sau cu untură, cu lapte sau cu brânză, precum și colacii sau scrobul cu făină de grâu. Oferirea acestor pomeni era însoțită uneori de “<i>meniri ritualice</i>”, făcute pentru câștigarea bunăvoinței strămoșilor și invocarea ajutorului acestora în obținerea de recolte bogate în anul care urma:<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“Voi mo</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">și, strămoși<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să-mi fiți tot voioși,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să-mi dați spor prin casă,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu mult pe masă,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu mult ajutor<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">În câmpul cu flori.</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”</span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: left;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;"><span><!--more--></span></span></b></span><h2 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;">Focul lui S</span></b><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="color: red;">â</span></b><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;">medru</span></b></span></h2></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Noaptea care preceda ziua de pomenire a <i>Sf. Dumitru</i> era în vremea str</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ămoșilor noștri</span><span face=""verdana" , "sans-serif""> considerată ca fiind un moment deosebit de important al Calendarului Popular. În noaptea de <i>25 octombrie</i>, prin tăierea și arderea unui brad pe un rug format din mai multe straturi de cetină, se marca momentul din an încep</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">â</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">nd cu care “<i>soarele se pregătea să intre în iarnă</i>”. Adunați în jurul focului sacru, femeile împărțeau pomeni de sufletul morților iar bărbații aruncau tăciuni aprinși peste ogoare pentru ca anul ce urma să fie unul îmbelșugat. De cele mai multe ori ceremoniile erau însoțite de jocuri și de cântec: „<i>Hora lui Sâmedru</i>”. Etnologul <i>Tudor Pamfile</i> descria în studiul său publicat în anul <i>1914</i> – “<i>S</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>ărbătorile la români – Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” – desfășurarea ceremoniilor</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> din noaptea</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> “<i>Focului lui Sumedru</i>”, așa cum se mai păstrau încă la începutul secolului trecut:</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://4.bp.blogspot.com/-BV-Tzp0jlH8/WAiS8R2nIPI/AAAAAAAAIYc/dxI0-TutUpgG58tBTewVrmgjRzI0SjKUACEw/s1600/Foc%2BSumedru.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Sf. Dumitru" border="0" height="292" src="https://4.bp.blogspot.com/-BV-Tzp0jlH8/WAiS8R2nIPI/AAAAAAAAIYc/dxI0-TutUpgG58tBTewVrmgjRzI0SjKUACEw/s320/Foc%2BSumedru.jpg" title="Focul lui Sumedru" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Focul lui Sumedru</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt; text-align: justify;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-align: justify;">“<i>Vreo șapte-opt flăcăi, frați ori rude de-ale lor, duc pe sus un brad mare ‹‹cât o turlă de biserică››, pe care, cu mare greutate o pun într’o groap</i></span><i style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă făcută în pământ, curățind-o pe-o parte de crăci, cât un stat de om. Aici pun întâi strujele, apoi așchii subțiri și țăndări de lăturoi, ca să facă ceva jăratec, iar deasupra și printre ramuri grămădesc din răsputeri cetina adusă. Și când clopotele de vecernie pornesc să sune, se aude</span></i><i style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">:</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif""></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Hei, gata?<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Un copil arunc</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă o lumânărică aprinsă în strujele uscate. Puțin fum și îndată limbi de foc aleargă în toate părțile căutând pradă de rumegat. Vârful plăpând al bradului se sucește o dată, ca șarpele prins de cap, aruncă potop de ghimpi roșii și-și pleacă</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’n jos c</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">pușorul răpus.<o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Hai la focul lui Sumedru!<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Bradul se mistuie mereu. În acest timp se’n</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">dreaptă spre foc babe, neveste de toată mâna cu șiruri întregi de covrigi, cu câte o traistă de nuci, ori de mere, cu felii de pâine caldă, mai cu colăcei anume făcuți și spoiți pe deasupra cu miere, în scurt, cu tot felul de mirodenii de-ale pământului. Și pe când femeile împart, pe când copii cer, în mijlocul acestui sgomot asurzitor, din când în când se aude strigătul</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">:<o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Hai la focul lui Sumedru!<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Bradul se mistuie mereu, dar poporul de ‹‹</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">țoi gălăcioși›› nu-i dă pace în nici un chip. Când și când aruncă peste el din celtina de alături și-l chinuiește așa, până târziu în noapte. Vin alte femei cu bunătăți de împărțit, valurile de strigăte se aud din nou, iar când noaptea se lasă cu totul, băieții pornesc la cărat apă spre a stinge focul, căci din pricina vântului ar putea aduce primejdii. După ce și aceasta s</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’a sf</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ârșit, fiecare pleacă spre casa lui, cu traista plină de pâine și poame.</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”<o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<!-- Sfârșit de articol receptiv -->
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="3572337015"
data-ad-format="auto"
data-full-width-responsive="true"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;"><span><!--more--></span></span></b></span><h2 style="text-align: left;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Superstițiile românilor din ziua de Sf. Dumitru</span></h2></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Numeroase sunt și superstițiile românilor din ziua de <i>Sf. Dumitru. </i>Folcloristu<i>l Tudor Pamfile</i> menționează câteva dintre ele:</span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- prin Oltenia se credea că vitele celor cei care “<i>vor păzi cu sfințenie</i>” ziua de Sf. Dumitru vor fi ferite de “<i>stricăciunile lupilor</i>”;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- prin Muscel, ciobanii care voiau să afle dacă iarna care urma avea să fie “<i>moinoasă sau geroasă</i>”, își așterneau dulama în mijlocul oilor și urmăreau care era prima oaie care se așeza pe aceasta: dacă oaia era neagră se credea că iarna urma să fie blândă iar dacă prima oaie care se așeza pe dulamă era una albă, atunci ciobanii credeau că urma o iarnă în care “<i>gerul va fi strașnic</i>”;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- românii aveau convingerea că dacă în noaptea de Sf. Dumitru era cerul senin “<i>iarna va fi bună</i>” iar dacă „<i>cerul va fi acoperit de nori, dacă ar ploua sau ar ninge</i>”, atunci iarna va fi aspră;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- în Bucovina ziua de Sf. Dumitru era ultima în care se mai putea semăna usturoi; se credea că “<i>cine va mai pune usturoi și după Sf. Dumitru, va avea pagubă în gospodărie</i>”.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- în Moldova exista superstiția: “<i>de Sf. Dumitru nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi</i>”.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilyTvoFcJq9KXwohWK7d9HLovuFmxuJvwCZZQXClL2EXvMyacn9ANLLqeWp2SAGZljF5w_9Xo_RErQAsjq0dNhT2c0l8zdLGT-_zwvrRGrTSXRPlYTpFGaFAR2neqTP7y1ZxkQeRocBls/s1600/Mutatul+de+Sf.+Dumitru.JPG" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEilyTvoFcJq9KXwohWK7d9HLovuFmxuJvwCZZQXClL2EXvMyacn9ANLLqeWp2SAGZljF5w_9Xo_RErQAsjq0dNhT2c0l8zdLGT-_zwvrRGrTSXRPlYTpFGaFAR2neqTP7y1ZxkQeRocBls/s320/Mutatul+de+Sf.+Dumitru.JPG" width="225" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Chiriașii se mută de Sf. Dumitru</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Ziua de Sf. Dumitru</i> era una important</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă în Calendarul Popular și pentru că era în mod tradițional </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>o zi a soroacelor pentru slujbe </i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">și</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif""> felurite închirieri</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”. România era întotdeauna cuprinsă la sfârșitul lunii octombrie de o adevărată efervescență: străzile târgurilor mai mari sau mai mici erau pline în această perioadă de care chiria</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">șii își schimbau proprietarii.</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Citește și:<span style="color: red;"><a href="https://deieri-deazi.blogspot.com/2015/01/sau-furat-moastele-sfantului-dimitrie.html" target="_blank"> S-au furat moaștele Sf. Dimitrie!</a></span><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://www.libris.ro/sfantul-dimitrie-izvoratorul-de-mir-sfantul-met978-606-8653-55-6.html" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="500" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkzFGz-HBplEAeND5p-8WnZG-XPrX1rcDLRUtG24IzRw_EOsRBpHouvzooqTpJPS2iFDRg5qV2JjBeCg7H567hkiJrWMNOaun8z84gNfoZ-TcZonXwU8zQvXgQ96WkvOsihVeb1xYxBhP_BWb7zuniEUd2Pe_Ybmg69GHg_O32zvAHt-tFdOIsbw01zFY/s320/938625-1.jpg" width="208" /></a></div><div style="text-align: justify;"> <span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"></span></span><span style="font-size: medium;"></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Sursa</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: </span><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Tudor Pamfile</i> - “<i>S</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>ărbătorile la români – Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” – Editura <i>“Libr</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>ăriile Socec&amp;Comp</i>.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” - 1914</span></span></div>
</div>
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: justify; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<!-- DIDA 2023 orizontal adaptabil -->
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="5078793321"
data-ad-format="auto"
data-full-width-responsive="true"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-16540170355313506622023-08-29T08:30:00.000+03:002023-08-29T08:52:05.415+03:00Sfântul Ioan de toamnă (datini din ziua de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul)<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">An de an, ziua de <i>29 august</i> marchează ziua de prăznuire a
<i>Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul</i>, fiind ultima zi de post din anul
bisericesc (anul bisericesc începe în 1 septembrie). Această zi mai este numită
în calendarul popular și <i>Sfântul Ioan de toamnă</i>, <i>Sfântul Ioan cap tăiat </i>sau <i>Brumariul</i>.
</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzhoVl45mJ3RyxDK9MGnAjWDbdgKBh49g86XmLiH5KlS_BQa12MEB1zhW0AJQduyM7GyR99sEetw9NzcJgN39FqoTkiwGN8G0TO5ByYCP0pU8oH-_EwM-SKhh4ddtqONmJwWhzS5zGCfRR/s530/IB2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="283" data-original-width="530" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzhoVl45mJ3RyxDK9MGnAjWDbdgKBh49g86XmLiH5KlS_BQa12MEB1zhW0AJQduyM7GyR99sEetw9NzcJgN39FqoTkiwGN8G0TO5ByYCP0pU8oH-_EwM-SKhh4ddtqONmJwWhzS5zGCfRR/w400-h214/IB2.jpg" width="400" /></a></div></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><h2>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="color: red;"><span><a name='more'></a></span>Sfântul Ioan de toamnă - datini, tradiții, obiceiuri <br /></span></span></h2></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Tradițiile populare legate de această zi sunt în legătură
cu legenda care spune că <i>Irod</i>, care își prăznuia ziua dând un ospăț boierilor
săi, a cerut ca <i>Salomeea</i>, fiica lui și a <i>Irodiadei</i>, să danseze, oferindu-i
drept răsplata i-a capul <i>Sfântului Ioan Botezătorul</i>. O variantă a aceste
povești este consemnată de marele etnolog <i>Tudor Pamfile</i> în studiul </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Sărbătorile
de toamn</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă și postul Crăciunului</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”,
publicat în anul <i>1914</i> la editura <i>Socec&Comp. </i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>și C. Sfete</i>a</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i> </i></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>“</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Bucovinenii cunosc următoarea povestire: Sf. Ioan cap
tăiat era un fecior în casa lui Irod-Împărat și femeia lui irod tare s’a
îndrăgit de dânsul, dar el n’a vrut să se dea în dragoste cu ea. De ciudă,
împărăteasa i-a pus un inel scump în buzunar. A căutat la toți și numai la el
s’a găsit inelul și de aceea l-au pus la închisoare. Împăratul avea o fată care
juca tare frumos și la o petrecere fata a jucat așa că tatăl ei i-a zis să
ceară ce va vrea, căci el îi va da. Mă-sa a’nvățat-o să ceară capul lui Sf.
Ioan.</span></i><br />
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">- De știam așa, a zis împăratul, îți dam mai bine capul
meu.</span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Dar amu n’avea ce să face și a poruncit de i l-a tăiat.
Atunci fata a venit cu capul pe tipsie, jucând, dar împăratul a blestemat-o:<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- De-amu, draga mea, să tot joci!<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Și într-una joacă, căci ea e frigurile, boala ce cutremură
pe om.”</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipE-UN00r3KIDXpcsdCcLzMn8475D1Xi4zk3q9DemsybYQOD6dAWvmTMD33gpKdckBIn3JFEnDoaaEZHJsADJNX8r8_pmJmcC3e0eB8_68I04Fp-KgVtclUgDRpVo14L4mQ7xXw6-Jv_oo/s1600/Salomeea+aduce+capul+lui+Ioan+Botez%25C4%2583torul%252C+Juan+de+Flandes%252C+1496.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="611" data-original-width="530" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEipE-UN00r3KIDXpcsdCcLzMn8475D1Xi4zk3q9DemsybYQOD6dAWvmTMD33gpKdckBIn3JFEnDoaaEZHJsADJNX8r8_pmJmcC3e0eB8_68I04Fp-KgVtclUgDRpVo14L4mQ7xXw6-Jv_oo/s400/Salomeea+aduce+capul+lui+Ioan+Botez%25C4%2583torul%252C+Juan+de+Flandes%252C+1496.jpg" width="346" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Salomeea aduce capul lui Ioan Botezătorul <br />(pictură de Juan de Flandes, 1496)</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><br /></span><h4><span style="color: red;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span><!--more--></span></span></span></span></h4><h2><span style="color: red;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Obiceiuri, tradiții, superstiții în ziua de Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul<br /></span></span></span></h2></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">De asemenea, în același st</span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">u</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">diu etnografic publicat la începutul secolului trecut sunt
menționate o serie de vechi obiceiuri respectate în această zi de praznic: </span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Tăierea capului pe varză sau pe curechi însemnează Tăierea
capului ca pe varză, adică nu retezarea gâtului, ci hăcuirea capului, cum se hăcuie
sau se toacă varza (curechiul). Deci în această zi nu va fi îngăduit să se taie
nimic cu cuțitul, ci totul să se rupă cu mâna; nu va fi îngăduit să se mănânce
varza, căci ‹‹lui Sf. Ioan de șapte ori i-au tăiat capul ca pe curechiu și iar
a’nviat››.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Tot astfel în această zi nu este bine să se mănânce fructe
rotunde care seamănă cu un cap, precum: merele, perele, nucile și nici căpățânile
de usturoi. De asemeni nu se mănâncă perje sau prune, care, fiind negre, au
cerut<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>același post și pentru poama sau
strugurii negri. Cine gustă dintr’acest soi de fructe face un păcat sau se pune
în primejdie de a căpăta tot soiul de boale. Prin alte părți nu se bea nici vin
roșu și nici legume sau fructe roșii – asemuite, credem, cu sângele ce a curs
din capul Sfântului Ioan - și nici coarne sau curechi murat nu trebuie să se
mănânce, deoarece ‹‹în această zi e Sf. Ioan care taie capul ca pe curechi››. Numai
femeile însărcinate, care din pricina poftelor ar putea pierde, au voie să
guste în această zi de post din orișice ar voi. Postul se ține pentru
tămăduirea de boale și mai ales de friguri.</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-8bBP-Mt57g-TYpYfrRGlKQi16heULAMF-O5Kb2BoeXo5ekxiYvcn7l93BSNZbyFtxQZtwTFNjmTDamLR3PfAidF4U3r2VBNS7-hS7sLIBtZ5CIb_0WfNq3lykTF37VclCsTAahm7iqKT/s1600/Schitul+Topolnitei+azi.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="886" height="255" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-8bBP-Mt57g-TYpYfrRGlKQi16heULAMF-O5Kb2BoeXo5ekxiYvcn7l93BSNZbyFtxQZtwTFNjmTDamLR3PfAidF4U3r2VBNS7-hS7sLIBtZ5CIb_0WfNq3lykTF37VclCsTAahm7iqKT/s400/Schitul+Topolnitei+azi.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Schitul Topolniței azi</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><br /></span></i><h2><span style="color: red;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><!--more--></span></span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sfântul Ioan de toamnă la Mănăstirea Topolnița</span></span></span></h2></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În această zi, la Mănăstirea Topolnița din jud. Mehedinți </span></span></i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">(notă</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">veche mănăstire ortodoxă, așezată pe <i>valea râului
Topolnița</i>, în comuna <i>Izvoru Bârzii</i>, județul Mehedinți, la o distanță de circa
35 de kilometri de Drobeta Turnu Severin)<i> care are hramul acestei zile,
‹‹din vechime este obiceiul›› să se adune ‹‹o mulțime de lume din satele
vecine la petrecere. Această adunare unii o numesc goirre, alții rugă. Este
credința în popor că oricine ar fi prins de friguri, de ar posti în ziua
aceasta și ar merge ma mănăstire, este însănătoșit îndată și pentru totdeauna
scăpat de al-l mai prinde această boală ››.</i></span></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">”</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i><br />
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/sarbatorile-la-romani-tudor-pamfile-SEC978-973-642-386-4--p10867260.html&st=datini" target="_blank"><img border="0" data-original-height="517" data-original-width="692" height="298" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWMjZxUd-Ygblhf-vh5FLk1MFUI28bQXUNOuCWmdPjFHUHfzyNA6OblHXm3RIzCoF657fGVQ7Nv3fLiTpJCkl6wPs1_XggxUvDte75-WsUpYIRPpp-YBb78TEjr62ZLmjFz20G5lfzzjw4/s400/Vol0.JPG" width="400" /></a></div>
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--DIDA 2023 orizontal adaptabil-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="5078793321" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-40259222042146571192023-08-10T10:00:00.000+03:002023-08-10T10:21:13.100+03:00De Sântă Mărie Mare<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><i>Cultul Maicii Domnului</i> este adânc înrădăcinat în cultura populară a românilor. Când se roagă pentru ploaie, românul zice: “<i>Doamne, maica Domnului – dă Doamne ploaie</i>”. Pentru a chema dragostea, în Bucovina, fetele și feciorii “<i>spălau icoana Maicei Domnului cu busuioc și apa se arunca peste flori</i>”. Prin Vâlcea, după ce ridicau din casă războiul de țesut, femeile măturau de îndată prin cameră “<i>ca să nu stea Maica Domnului în genunchi din această pricină</i>”. Se spunea în trecut că nu trebuie să meargă nimeni cu spatele pentru că dacă o fac “<i>râde Dracul și plânge Maica Domnului</i>”. De asemenea exista credința că nu trebuie niciodată să te așezi pe o masă “<i>că lăcrimează Maica Domnului</i>”. (1)</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://4.bp.blogspot.com/-lOqzH4LDlS4/V62pO7232XI/AAAAAAAAIL0/oz6kJ2RNPekS6BGVTYiv2nkJ7cDvUoUmgCLcB/s1600/Adormirea_fecioarei_maria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Sf. Maria" border="0" height="333" src="https://4.bp.blogspot.com/-lOqzH4LDlS4/V62pO7232XI/AAAAAAAAIL0/oz6kJ2RNPekS6BGVTYiv2nkJ7cDvUoUmgCLcB/s400/Adormirea_fecioarei_maria.jpg" title="Adormirea Maicii Domnului" width="400" /></a></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span>
<h2 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana;"><span style="color: red; font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span>Rugăciune către Sfânta Maria</span></span></h2>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Pentru a se apăra de primejdii rom</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">â</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">nii se rugau mai cu seamă <i>Sfintei Maria.</i> O astfel de rugăciune o recitau femeile de prin Muscel - de trei ori ziua și de două ori noaptea – pentru a cere <i>protecția Maicii Domnului</i>:<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: medium none; mso-border-insideh: none; mso-border-insidev: none; mso-padding-alt: 0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 1184;"><tbody>
<tr><td style="padding: 0in 5.4pt; width: 3.2in;" valign="top" width="307"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Piatr</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă peste piatră,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Maica Domnului<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Jos pe piatră ședea,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Domnul Hristos<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">P</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">’alt</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă parte venea.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>- O! Maica noastră ce iubești,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Ori dormi, ori odihnești?<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>- O Doamne, fiul meu,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Nici dorm nici odihnesc,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Puținel somn însomnai<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și mare vis că visai</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Unde te prinse…<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Î</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">n Iudeia<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Te căsnea,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Te chinuia<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cu oțet și fiere te-adăpa;<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Te’</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">mbrăcase<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cu cămașă de urzică,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></div>
</td><td style="padding: 0in 5.4pt; width: 202.5pt;" valign="top" width="270"><div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Te</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">’ncinse<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Cu </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">brâu de mărăcine,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">’</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ți pusese<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Coroană de spini pe cap.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>- O, Doamne, Maica noastră,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cum mă vrea bate cu palmele<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Peste fața obrazului,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cu biciul de foc din cer<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>L-oi săgeta.<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>...............................<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>- O, Doamne, fiul meu,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cine va zice<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Aste cuvinte sfinte,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Ziua de trei ori<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și noaptea de două ori,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Nici focul nu-l va arde,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Nici tătarii nu-l vor robii,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Nici de ciumă nu va muri.</i> (2)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://3.bp.blogspot.com/-ymSpVf2firo/V62o6NnxBVI/AAAAAAAAILw/-1j5_iac6bkGc8Wd5bktUvpddpRpWzb0ACLcB/s1600/Adormirea-Maicii-Domnului.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Adormirea Maicii Domnului" border="0" height="293" src="https://3.bp.blogspot.com/-ymSpVf2firo/V62o6NnxBVI/AAAAAAAAILw/-1j5_iac6bkGc8Wd5bktUvpddpRpWzb0ACLcB/s400/Adormirea-Maicii-Domnului.jpg" title="Sfanta Maria" width="400" /></a></div>
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: left;">
</div><div style="text-align: justify;"><h2><span style="color: red; font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">De "Adormirea Maicii Domnului</span></span><span style="color: red; font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">"<br /></span></span></h2></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Sărbătoarea din 15 august, <i>Adormirea Maicii Domnului</i>, este cel mai important moment al verii în calendarul religios și popular al românilor. Tocmai de aceea ea este precedată de două săptămâni de post, despre care se zice că ar fi fost “rupte” din <i>Postul cel mare de dinaintea Paștelui</i>:<i> “E credința că la început postul Paștilor era de nouă săptămâni, dar văzându-se că e prea lung și sărăcăcios, așa că oamenii ieșeau prea slabi în primăvară, când trebuia să se dea cu totul muncilor, s’a micșorat acest post cu două săptămâni și s’au pus aceste zile înaintea Sântă-Măriei-Mari, când e belșug de legume și zarzavaturi.” </i></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"> În dimineața zilei de <i>Adormirea Maicii Domnului</i> româncele “<i>merg la biserică și împart struguri la săraci pentru sufletul morților. Tot astfel se dau și prune coapte; asemenea prin Bucovina și părțile Moldovei de sus, gospodinele aduc la biserică faguri de miere. Îndeobște, cu acest prilej merg și pe la cimitire și-și tămâiază morții familiilor lor. Prasnice pentru acești răposați se fac atât în dimineața Sâmbetei de dinaintea Sântă-Măriei, cât și a doua zi după Sântă-Mărie, mai ales când acești morți sunt proveniți din înecați, arși, mâncați de lupi și alte cumpene.</i>”</span></span><br /><span style="font-family: verdana;"></span></div> </div><div class="MsoNormal"> <span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i>Ziua de Sfânta Maria Mare</i> era considerată în trecut prima zi în care era dezlegat să se mănânce struguri, zicându-se:</span></span></div><div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>Iar N. să rămâie curat,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Luminat,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ca steaua din cer,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ca roua din câmp,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ca strugurii din vie<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">În ziua de Sântă-Mărie</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">.” (1)<o:p></o:p></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Prin Transilvania țăranii căutau în ziua de Sântă-Mărie-Mare o insectă numită “<i>goanda de c</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">âni</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”. Aceasta era ascunsă “<i>un an </i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">întreg sub icoana </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Maicei Domnului, pentru ca să fie feriți de turbare câinii de pe lângă casa gospodarilor</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”. Tot prin Transilvania se credea că dacă înfloreau trandafirii până în ziua de “Adormirea Maicii Domnului” atunci “toamna va fi lung</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”. </span><i><span face=""verdana" , sans-serif">Ziua de S</span></i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><i>ântă-Mărie Mare</i> era și momentul din an începând cu care turmele erau coborâte de la munte</span><span face=""verdana" , sans-serif">:</span></span></div>
</div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“La S</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ântă-Mărie-Mare<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Tulesc oile devale<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și se duc și nu mai vin<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Pân</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">’la Sfântul-Constantin;<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Ș</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">i se duc și nu vin iară<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Pân’la dalba primăvară…”</i> (2)<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Peste zi în sat se făceau hore. Dar totuși veselia nu era foarte mare, fiind vorba “<i>de o Adormire și deci de o Moarte, fie chiar și a Maicei Domnului</i>”. De aceea prin multe locuri se prefera să se povestească despre “<i>minunile Maicei Precistei, făcute atunci când i-au prins jidovii feciorul: cum a binecuvântat pe broască când a mângâiat-o, cum a binecuvântat pe rac să poată merge și așa (d-andăratelea, pentru că d-andăratelea mersese când furase cuiul pe care îl bătuseră Mântuitorului în inimă) și să-i fie de atunci înainte clește apărător piciorul cu care a apucat cuiul.”</i> (1)</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"> </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;"><o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=07b5f0fed&redirect_to=https%253A//carturesti.ro/carte/maria-in-aparitiile-sale-1542500453%253Fp%253D9&st=Datini" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="422" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhINx6afpUWTOzJTkO_5RTIm8QEPAxRYgoPIGOLhcIDqGJRQ5Hr6HrfHhrGgysfmzN1b1XKD-lNfj0HtsPlVP-GmDb-PGhnzOfdIg3kUvjFb54suaBSFUpv3RhcSGQ0x8ec1kC3KdnLa9rkztkmBmCmpvtayn_D9GcII0rYBcuT0G0EH2-CZsn0XPjFfPiu/s320/1542500453-0.jpeg" width="211" /></a></div><br /><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Surse:<o:p></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">(1) Tudor Pamfile – “Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului” - 1913</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif">(2) C. Rădulescu Codin și D. Mihalache – “Sărbătorile poporului” - 1910</span></span></div>
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfarsit articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-48737965431569994462023-08-10T09:30:00.000+03:002023-08-10T10:08:40.557+03:00Obiceiuri de “Adormirea Maicii Domnului” în satele românești<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"> <span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Se știe că
păstrarea tradițiilor este una dintre caracteristicile poporului român. Moștenite
din moși-strămoși, fără însă a se cunoaște perioada exactă sau împrejurările în care au apărut, tradițiile,
obiceiurile, multe la număr, unele cunoscute doar pe plan local (de unde și
zicala: “<i>câte bordeie, atâtea obiceiuri</i>”), sunt respectate cu sfințenie. Un
astfel de obicei are loc în <i>comuna Mârșani </i>din <i>județul Dolj</i>, pe data de <i>15 august</i>,
în ziua marii sărbători denumită: <span><i>“Adormirea
Maicii Domnului”</i> </span>sau <span><i>“Sfânta Maria-Mare”</i></span><span>.</span>
Descrierea acestor obiceiuri a fost inclusă </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">în
cartea de povestiri intitulată <i>"</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Pași
din hora vieții</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>"</i> și </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">oferită spre publicare de d-na <span><i>Ioana
Stuparu</i></span>, căreia îi mulțumesc mult</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">:</span><o:p style="font-size: 13pt;"></o:p></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDuLCz3X3Qn918j_UMXqOw3KGFKKnDabsg5aw6G8X64vyQowZ0hGb3lK1RvOOCU11a5nnAoRaG3iP3nvKZrrKdxhqv6_IVvYs-X5I4Gun2iMMN-MSktIhKdK4RKdllABu-NzH4b8LnUryA/s530/Adormirea+Maicii+Domnului-icoana_1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="331" data-original-width="530" height="250" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDuLCz3X3Qn918j_UMXqOw3KGFKKnDabsg5aw6G8X64vyQowZ0hGb3lK1RvOOCU11a5nnAoRaG3iP3nvKZrrKdxhqv6_IVvYs-X5I4Gun2iMMN-MSktIhKdK4RKdllABu-NzH4b8LnUryA/w400-h250/Adormirea+Maicii+Domnului-icoana_1.jpg" width="400" /></a></div></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> </div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><h3> <span><a name='more'></a></span></h3><h2><span style="color: red;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span>De “Sfânta Maria-Mare” în Mârșani</span></span></span></span></h2></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;"><o:p> </o:p></span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> Locuitorii comunei, cu toții fiind de religie ortodoxă, sunt
cuprinși de febra pregătirilor pentru a slăvi cum se cuvine Sântă-Măria, când,
după tradiție, în această zi se află la mare cinste rodul viței de vie. Astfel,
pe lângă feluritele bucate ce sunt puse pe colacii pregătiți pentru sufletele
morților, cea mai mare importanță o au strugurii.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> Forfota începe în
sat din revărsatul zorilor, când femeile se duc la cimitir să-și tămâieze
morții, așa cum se obișnuiește și în zilele de duminică sau în zilele sfintelor
sărbători de peste an. Indiferent cu ce ocazie, tămâiatul se face până în
răsăritul soarelui.</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> După ce vin de la tămâiat,
femeile încep să-și rostuiască, după datină, colacii care urmează a fi
împărțiți mai întâi la membrii familiei și apoi prin vecini. Astfel, pe mese,
în fiecare casă trosnesc lumânările aprinse pe colacii încărcați cu bucate și
cu struguri dintre cei mai frumoși.</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> Când au terminat
de împărțit colacii, femeile merg la biserică. Însă nu oricum, ci ducând cu ele
bucate cu care să iasă în întâmpinarea Domnului: “Ale Tale, dintru Ale
Tale". Din fiecare casă se duce câte o femeie la Biserică. Acolo are loc
adevărata sărbătorire a Adormirii Maicii Domnului, mărturie a păstrării
Bunei-Credințe în Dumnezeu și Soborul Ceresc.</span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"> Pregătirile pentru
mers la Biserică în această zi de mare sărbătoare sunt speciale: struguri
dintre cei mai frumoși, colivă, liturghii, năprojnie, mulți colaci de diferite
forme (de bărbat, de femeie, de copil), vin, țuică, felurite bucate gătite cu
grijă și dragoste, ca să iasă dintre cele mai gustoase. Pe “Drumul Bisericii” forfota
e mare: căruțe, mașini, femei mergând pe jos, ducându-și fiecare panerul într-o
mână și legătura cu colaci în cealaltă mână; femei ce se folosesc de cărucioare
sau roabe, spre a transporta totul mai ușor.</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> Ajunse în curtea bisericii,
femeile își întind mesălile (fețele de mese) direct pe iarbă sau, mai nou, pe
mesele fixe construite anume. Își rânduiesc cu grijă toate cele aduse de acasă și apoi stau și ele alături, împăcate sufletește că au avut cu ce să iasă
înaintea Domnului, așa cum este datina.</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> După săvârșirea
Sfântei Liturghii și citirea pomelnicelor, preotul iese în curtea bisericii, cu
cădelnița ce fumegă și răspândește din belșug miros de tămâie. Tămâiază de la
un capăt la altul, cu răbdare și respect, toate bucatele. Sclipesc în soare boabele
de struguri ca niște pietre prețioase de toate culorile! Câtă frumusețe!...</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> După ce bucatele sunt
sfințite, femeile încep să mănânce din ele, ca la un adevărat Praznic.</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> Apoi își
împachetează bucatele rămase și pornesc către case, unde sunt așteptate cu
nerăbdare de cei din familie, pentru a pune masa cu toții, gustul mâncării
fiind deosebit de bun, fiindcă a fost sfințit.</span></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://parnas21.blogspot.com/2018/04/ioana-stuparu.html" target="_blank"><img alt="Pași din hora vieții" border="0" data-original-height="399" data-original-width="923" height="171" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrXTdWIGAA_Te4B71dbNwcscbTp-fPK0tC27d-eBEF8Rx_faduw59mNykF2M22m2ai8rJchJkIPZ21e_GIoGFdZzyej9k_GhHu0cxAQak0MEbo4HzBcVtfNZu9e16I7B_ZMUcekQFrQSBi/s400/poza+Ioana+Stuparu.JPG" title="Ioana Stuparu" width="400" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;"><!--[if gte vml 1]><v:shape id="_x0000_i1026"
type="#_x0000_t75" style='width:447.75pt;height:193.5pt'>
<v:imagedata src="file:///C:\Users\User\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image003.jpg"
o:title="poza Ioana Stuparu"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Citește aici un grupaj de poezii semnate
de <a href="https://parnas21.blogspot.com/2018/04/ioana-stuparu.html">d-na
Ioana Stuparu</a></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">Copyright © 2019 Ioana Stuparu</span></div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;">Utilizarea integrală sau parțială a
articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.</span><br />
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-no-proof: yes;"><span style="mso-tab-count: 5;"> </span><o:p></o:p></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-6145134416868543842023-07-20T09:30:00.001+03:002023-07-20T09:57:44.659+03:00Căsătorii încheiate aproape de cer<div style="text-align: left;">
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Reporterul</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span><i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">V. Munteanu</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span></i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">al revistei </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">“<i>Realitatea Ilustrată</i>” </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">spunea -</span><span style="text-indent: 0cm;"> </span><span style="text-indent: 0cm;">în numărul din <i>28 iulie 1932</i> - </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">povestea <i>Târgului de fete de pe Muntele Găina</i> și descria câteva dintre tradițiile care, în anul <i>1932</i>, încă se mai păstrau:</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">“</span><span style="text-indent: 0cm;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">În</span></i></span><span style="text-indent: 0cm;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif""> ziua de Sf. Ilie satele din Țara Moților rămân dominate de-o singură preocupare: târgul de fete de pe muntele Găina</span></i></span><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">. E ziua în care se uită toate necazurile vieții și în locul lor entuziasmul țâșnește tumultuos, până și în cele mai </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">scunde bordeie.</span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif""> Tot timpul este destinat exclusiv pregătirilor în vederea faimosului târg, care se deschide a doua zi, în zorii zilei și care se transformă în cea </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">mai pitorească și mai animată sărbătoare din Munții Apuseni. </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Odinioară, târgul acesta avea caracterul vulgar și primitiv al târgurilor de sclave din Orient. Faimoșii nemeși și cavaleri teutoni se pretau la rolul sinistru al negustorilor de cadâne. Iobagii Țării Moților furnizau curților trufașe întreg personalul de serviciu; apoi pentru acești nobili, târgul de fete de pe muntele Găina mai însemna o ocazie prielnică pentru a-și satisface multe din fanteziile lor sentimentale.</span></i></span></div></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiRQ9DO8jsV20kcuzVRPI5Xzqm-1EwsUuZYLCflDqEfcfw_h9JoLWL2Ji1hBxQFbBUX_ZOSAbF8okfAadLGyH2X5NSg_i1aMF4ZDkMrvhaSkH4VhEmV_wSu1ZTSSdY0wnrKqzetueJidU/s1600/Targul+se+deschide+in+sunetul+buciumelor.JPG" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Tara Motilor" border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiRQ9DO8jsV20kcuzVRPI5Xzqm-1EwsUuZYLCflDqEfcfw_h9JoLWL2Ji1hBxQFbBUX_ZOSAbF8okfAadLGyH2X5NSg_i1aMF4ZDkMrvhaSkH4VhEmV_wSu1ZTSSdY0wnrKqzetueJidU/s400/Targul+se+deschide+in+sunetul+buciumelor.JPG" title="Târgul de fete de pe Muntele Găina" width="311" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">În zorii zilei buciumele <br />îi cheamă pe viitorii logodnici</span></td></tr>
</tbody></table>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Mai târziu, când din negura secolelor a fost înlăturat acest obicei barbar, târgul a devenit locul de legământ pentru tinerii din cuprinsul ținutului. Sub acest aspect, el a intrat în ritmul tradițiilor din Țara Moților și se repetă în fiecare an sub forma celui mai original târg. </span></i><span style="text-indent: 0cm;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">În zorii zilei, buciume lungi de câte 2-3 metri, din coajă de răchită, trâmbiță asurzitor ca sirenele unei uzine</span></i></span><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">. E un fel de chemare a logodnicilor; e cel mai grandios imn care se înalță căsătoriei. </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">În mijlocul pădurilor uriașe și a sutelor de muchii muntoase care se proiectează nedefinite pe distanțe de zeci de kilometri în jurul muntelui Găina, ecoul acestor buciume trezește toată suflarea din Munții Apuseni și vuietul lor se risipește până în cele mai îndepărtate văgăuni. Ele anunță deschiderea târgului, odată cu răsăritul soarelui și la glasul lor, lumea în costume de sărbătoare începe să năvălească de prin toate văile. Într’un ceas, muntele este plin de o mare de capete. O bună parte dintre participanți, dar mai ales fetele și părinții acestora, s’au adăpostit în cursul nopții prin pădurile mărginașe, iar costumul de sărbătoare l’au îmbrăcat lângă un isvor, după ce și-au îmbujorat obrajii</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">.</span></span></div>
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><h4 style="text-align: left;">
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span>TÂRGUL DE FETE<o:p></o:p></span></b></h4></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Odată târgul deschis, voinicii dau asaltul, iar bătrânii desfășoară o activitate febrilă, în prezentarea celor veniți pentru legământ. Viitoarele căsnicii se leagă la jocurile înfiripate lângă butoaiele cu băutură ale cârciumarilor. Importantul act din viață se reduce la cea mai simplă formalitate, se desfășoară într’un cadru sumar, lipsit de sentimentalitățile romanțioase, care se produc în mod obișnuit, până la schimbarea verighetelor. </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">După câteva jocuri svăpăiate, tinerii se prezintă uniți părinților, iar zestrea se oferă în cele mai multe cazuri, chiar pe loc. Părinții mai prudenți, odată cu fetele, aduc și darurile care constituiesc baza noii căsnicii. Înainte vreme nu lipseau nici preoții, care erau chemați să dea pe loc binecuvântarea lor. Cum însă vechile tradiții ale târgului sunt în declin, în anul acesta logodiții nu s’au bucurat de binecuvântări iar lăzile țărănești pline cu zestrea fetelor, n’au fost prea abundente.</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgASrsKgCzGymM4soORIYeWqfhmsgGZ82Nppq0YYc7ChoeMNBO9_HpI0-jW5rrvxz4cq6IgU7zdGniu921GPIaBBH9K-rq9QAjZg_VJh_dZzuaXMv6GeMeNwk0HPE6Vr9hnYLgwcSfJesk/s1600/M-am+logodit+cu+Avram+sopteste+fericita+Marioara+iIenei.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Tara Motilor" border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgASrsKgCzGymM4soORIYeWqfhmsgGZ82Nppq0YYc7ChoeMNBO9_HpI0-jW5rrvxz4cq6IgU7zdGniu921GPIaBBH9K-rq9QAjZg_VJh_dZzuaXMv6GeMeNwk0HPE6Vr9hnYLgwcSfJesk/w263-h400/M-am+logodit+cu+Avram+sopteste+fericita+Marioara+iIenei.JPG" title="Târgul de fete de pe Muntele Găina" width="263" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">"M-am logodit cu Avram!"<br /> șoptește fericită Marioara</span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În schimb tradiția a
rămas intactă în ceea ce privește latura economică a târgului. Toate
mărfurile se reduc la obiecte caracteristice unui târg de fete. Negustorii de
verighete și de inele ieftine sunt cei mai căutați. Nimeni nu coboară fără
o verighetă sau fără un inel de cinci lei în deget. E amintirea cea mai
prețioasă de la acest eveniment al moților și în afară de veritabilii
logodnici, toți participanții țin să aibă senzația plăcută a unei logodne
imaginare redusă măcar la semnul simbolic. Cârciumarii sunt apoi al doilea
factor care antrenează animația. Aceștia sunt cei care simt în mod real
rentabilitatea târgului.</span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<i><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></i></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi706l1uLsyRzMkC7pcVegTedcVJmEkiWVoXr6t7Tut8W-_JTzd7QN9obgn9KEsedJaSDobdPEDyG6d8iJ5P83ov1WoFH92IzOq_bepCA5-pPgdJ8cTdYBRwzoU_zRRQ-th034ASXnH6bo/s1600/Inceput+de+idila.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Tara Motilor" border="0" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi706l1uLsyRzMkC7pcVegTedcVJmEkiWVoXr6t7Tut8W-_JTzd7QN9obgn9KEsedJaSDobdPEDyG6d8iJ5P83ov1WoFH92IzOq_bepCA5-pPgdJ8cTdYBRwzoU_zRRQ-th034ASXnH6bo/s400/Inceput+de+idila.JPG" title="Târgul de fete de pe Muntele Găina" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Început de idilă</span></td></tr>
</tbody></table>
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red; font-size: 12pt;"></span></b><br />
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red; font-size: 12pt;"></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;"><h4 style="text-align: left;">
<b style="text-indent: 0cm;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><!--more--></span>SFÂRȘITUL TÂRGULUI DE FETE</span></b></h4></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none; text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>După câteva ore de intensă bucurie și animație, târgul se sfârșește cam la ora când burghezii orașelor își beau cafeaua cu lapte. Moții n’au timp de pierdut nici măcar pentru un asemenea eveniment. Cărările munților, după ora 12, sunt din nou pline de caravane care coboară spre casă. Unele duc cu ele sâmburele unei fericiri noi, altele decepția. Cei cari nu și-au procurat fericirea la târgul de pe muntele Găina, trebuie să mai aștepte încă un an, dacă între timp destinul nu le orânduiește altfel soarta.</i></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i> </i></span></span></div><div style="text-align: justify;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhw8Ou5A1l1oZ33lWwMDDf3uRW3LW9Wdm-M5tk2FlSahfWoRNTP3NUkddvlnTQOL3tx7j8JjSEtDY5ACsrFwSHuGJBZGs85trOZdMH_7sDb8GhUmkhz_AAR7DnvnRipA8IjOKjns5YUmBE/s1600/Doua...+debutante.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Târgul de fete de pe Muntele Găina" border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhw8Ou5A1l1oZ33lWwMDDf3uRW3LW9Wdm-M5tk2FlSahfWoRNTP3NUkddvlnTQOL3tx7j8JjSEtDY5ACsrFwSHuGJBZGs85trOZdMH_7sDb8GhUmkhz_AAR7DnvnRipA8IjOKjns5YUmBE/s400/Doua...+debutante.JPG" title="Tara Motilor" width="273" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">"Debutante" la Târgul de fete</span></td></tr>
</tbody></table><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">În hazardul vieții, </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">muntele acesta arid s’a fixat ca un loc al fericirii</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">. Și moții îi sunt recunoscători, chiar atunci când în locul ei intervine desamăgirea, căci peste necazurile trecătoare, muntele acesta rămâne ca un altar al descătușării. E locul de unde a pornit conspirația naționalistă a lui Avram Iancu.”</span></i></span></div></div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: center;">
<span face=""verdana" , "sans-serif""><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<br /></div><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://www.libris.ro/romania-tara-apusenilor-calator-prin-tara-mea-adl978-606-8050-46-1.html" style="margin-left: auto; margin-right: auto;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="638" data-original-width="800" height="255" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQwaKEPMabkn98TZ-riNqbZfXQXBGfBtPUOcYb-5_ANymV1_J0FKNaPbATjBm7H1_mnf8Pr0DwIKrqeRvEaBzb1CVmtdZrBcjQ7RUwPVtfkK_tp5PY6VHczVMqPOpn-Uv9tM5lUymmyaXp18T3qYEQXELvfqmcHOhO3iO8pIrybXAwpl_BINk-amql0Q/s320/571281-1.jpg" width="320" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="color: red;">Călătorii în "Țara de piatră"</b><br /></td></tr></tbody></table><br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0cm;">Surse:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;"><br /></span>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">- articolul <i>“</i></span><span style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Târgul de fete de pe muntele Găina</i>”</span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;"> - semnat <i>V. Munteanu</i> - publicat în </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">revista “<i>Realitatea Ilustrată</i>” - </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">numărul din <i>28 iulie 1932</i></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">- articolul “</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;"><i>Căsătorii încheiate mai aproape de cer”</i> - </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">semnat <i>George May</i> - publicat în </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">revista “<i>Realitatea Ilustrată</i>” - </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="text-indent: 0cm;">numărul din <i>24 august 1936</i> </span></span></div>
</div>
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-66736667396849876842023-07-19T09:30:00.010+03:002023-07-19T11:13:40.757+03:00De Sfântul Ilie - datini, tradiții, superstiții, obiceiuri<p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">În fiecare an, în ziua <i>20 iulie</i>, este celebrat <i>Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul</i> – <i>“râvnitorul după Dumnezeu, mustrătorul împăraților celor fără de lege, învățătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, pedepsitorul prorocilor mincinoși, minunatul făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare.</i>” </span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Fiu al lui <i>Sovah</i>, un preot al Legii vechi, care locuia în cetatea <i>Tesva</i>, din <i>Galaad (Israel)</i>, <i>Sfântul Ilie</i> este reprezentat în icoane <i>mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc</i>. Se mai spune despre <i>Sfântul Prooroc Ilie</i> că este <i>aducător de ploaie</i> și că poate provoca <i>furtuni puternice</i>.<br /></span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNrjmacxl6vWZDzuRaejCHVSUXEOfjsUcLCETAaImQajVIOk5jm53b5mE74q5icpVXKewdlOkprrLeLVKJGuX0h7MD2ATwBiSAEJ2eGsTpzJb2b_GV9yQnf87Zf7RBKOTYfPRBfxaWLEcerDa_f9qzizdgvD7P1dFRcCAp0mNwhcZHR7EjwckY-mqVh8Jg/s528/Capture.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Icoane vechi" border="0" data-original-height="322" data-original-width="528" height="244" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNrjmacxl6vWZDzuRaejCHVSUXEOfjsUcLCETAaImQajVIOk5jm53b5mE74q5icpVXKewdlOkprrLeLVKJGuX0h7MD2ATwBiSAEJ2eGsTpzJb2b_GV9yQnf87Zf7RBKOTYfPRBfxaWLEcerDa_f9qzizdgvD7P1dFRcCAp0mNwhcZHR7EjwckY-mqVh8Jg/w400-h244/Capture.JPG" title="Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul" width="400" /></a></div><br /><span style="font-size: medium;"><br /></span><p></p><h4 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana;"><span style="color: red; font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span>Sfântul Ilie în credința populară</span></span></h4><h4><span style="font-family: verdana;"></span></h4><p><i><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"></span></span></i></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><i>“În credința populară Ilie este sfântul care asculta ruga oamenilor, ducând-o la piciorele tronului divin pentru a trimite ploaia binefăcătoare peste lanurile și livezile însetate și care, plin de mânie în fața fărădelegilor omenești, trimite ca pedeapsă trăznetele și grindina pustiitoare. Este sfântul îndurării în fața suferinței nevinovate, protector al celor umili, care cu sudoarea feții își câștigă pâinea de toate zilele, dar în același timp și sfântul mâniei și al pedepsei necruțătoare pentru cei răi și necredincioși.<br /><br />În fulgerele care străbat cerul înnorat poporul nostru vede mersul triumfal al lui Ilie în carul de foc. Iar trăsnetul care a atins o casă este biciul de foc pedepsitor de păcate cu care lovește el. De aceea nimeni nu se apropie să dea o mână de ajutor la stingerea unei case incendiate de fulger, căci nimeni nu îndrăznește a se împotrivi prorocului. <br /><br />Mai mult, sub influența sfințeniei cu care Românul ține praznicul Sf. Ilie, în satele cu populație mixtă, ziua de 20 Iulie este zi de repaus pentru toți. E ziua când chiar și protestanții dau slujbe la bisericile ortodoxe, pentru ca Ilie să le apere și binecuvinte averile. Pe la Brașov, Sașii îl numesc Sfântul Românilor și nimeni n'ar îndrăsni să iasă la câmp în ziua lui.<br /><br />Se țin minte multe întâmplări nenorocite cu cei cari l-au disprețuit. Unuia i-a trăsnit șura, pe altul l-a trăsnit încărcând fânul, al treilea a rămas schilod pe viață, furtuna răsturnându-l din car etc. Sfântul Ilie este iute la mânie și ziua lui aduce vremuri tari, de aceea cu minte este ca omul să se ferească.” </i><br /><br />(articolul “<i>Sfântul Ilie</i>” – semnat de <i>L. G. Munteanu</i> – publicat în revista “<i>Viața ilustrată</i>” – numărul <i>7 din iulie 1944</i>)<br /></span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br /></span></span></p><h4 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span><!--more--></span><span style="color: red;">În ziua de Sfântul Ilie - datini, credințe, superstiții </span></span></span></h4><h4><span style="font-family: verdana;"></span></h4><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"></span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Dintre numeroasele credințe și superstiții legate de <i>sărbătoarea de pomenire a Sfântului Ilie</i>, câteva au fost culese la începutul secolului trecut de etnologul <i>Artur Gorovei</i> și consemnate în studiul “<i>Credinți și superstiții ale poporului român</i>” (editura “<i>Librăriile Socec&Comp.</i>” – <i>1915</i>):<br /><br /><i>- Când tună, pușcă Sf. Ilie după draci. (Broșteni, Suceava)<br />- Când tună, merge și Sf. Ilie la plimbare, cu trăsura lui ce mare; roatele au zimți pe ele. și mergând. sparg cerul, lăsând să curgă apa. (Țăpu, Tecuci)<br />- Când Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămâie și lumânări de la paști în casă, ca să piară satana din prejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întâmpla să trăsnească și pe cei din prejur.<br />- Când fulgeră, cică scapără Sfântul Ilie să-și aprindă luleaua. (Adamești, Teleorman)<br />- La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. (Pădureni, Putna)<br />- Înainte de Sf. Ilie să nu svârli cu mere în sus, că bate piatra cât merele. (Broșteni, Tătăruși, Suceava)<br /></i></span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br /></span></span></p>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<h4 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana;"><span style="color: red; font-size: medium;"><span><!--more--></span>O colindă a Sfântului Ilie</span></span></h4><h4><span style="font-family: verdana;"></span></h4><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"></span></span></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Fiind iubit dar și temut în același timp, <i>Sfântul Prooroc Ilie</i> nu putea să nu fie un personaj important în creațiile populare românești. Tocmai de aceea vă propun o <i>colindă</i> culeasă de <i>Valer I. Prună</i> (din comuna <i>Șercaia</i>, județul interbelic <i>Făgăraș</i>) și publicată în “<i>Steaua dela Răsărit</i>” – numărul <i>174</i> din <i>1930</i>):<br /></span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><br /><i>“Sus în poarta cerului,<br />Tocma’n fața Raiului<br />Dumnezeu a strâns sobor,<br />Ca să-i fie mau ușor;<br /> Tot din Sfinți,<br /> Și din părinți,<br /> Și din îngeri,<br /> Tot de’i tineri…<br />Cari din sfinți se va afla<br />Să se bată cu Iuda...<br /> Iar Ilie,<br /> Sfânt Ilie,<br />Din preajma Sfintei Marie<br />El din greu așa grăia:<br /> - Da’ eu Doamne, mă voi bate,<br /> Numai dă-mi să am eu parte:<br /> Tunetul și fulgerul,<br /> Și înghețul de Crăciun,<br /> Și-oi tuna<br /> Cât oi tuna<br /> Și mai mult oi fulgera<br /> Și cu’nghețul oi îngheța...<br />Când tună întâia oară,<br />Iuda tare tremurară;<br />Când tună și-a doua oară,<br />Iuda stă gata să moară;<br />Când tună a treia oară,<br />Iuda în șapte crăpară!...”</i><br /><br /></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/leacuri-manastiresti-vol-1-mariana-borloveanu-LUM978-606-952-941-6--p24615122.html%253Futm_source%253D2parale%2526utm_medium%253Dquicklink%2526utm_campaign%253De67c0d06b%2526utm_content%253Dhttps%25253A%25252F%25252Fdeieri-deazi.blogspot.com%25252F%25262pau%253De67c0d06b%25262ptt%253Dquicklink%25262ptu%253D9a6f02fef%25262prp%253DBoKnoEN_DPdAPd5yfH8ndbrTnoYGgcFoot_9T2-Xpk8YPZ66t5WE8BzMWyZtbmNxfYVS7CvPSub_l4x6aOYls-VOs5c-XK5bsrWCbM2U7VuvliCrXttgVuL7sxzxDnBTkJgKLFNwrOyRdEDP9JWQdC2lR-4wax_-2IK5j7MXOpc%25262pdlst%253D&st=Datini" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="860" data-original-width="600" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8PFABJO9YAJIRuz-wORe_pUvEZGSwMREo4BQ0QTqi3eNc7WCwo1m-ueoaThBx-8mEGVQJ4XkBt_MhyuJf6fvurkb4O5qAcgSvekTOCfbxMitMsPr5VjaejgAo5XYTtqhyTQwST5-IjyxTftJRvShoGztNTfle3422h__zuIemlLNKTyylVzSNYornaQ6r/s320/24615122-1.jpg" width="223" /></a></div><br /><p></p><p style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">Ziua de prăznuire a <i>Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul</i> este și <span style="color: red;"><a href="https://deieri-deazi.blogspot.com/2017/07/povestea-primelor-romance-aviator.html" target="_blank"><i>Ziua Aviației Române</i></a></span>, acest sfânt fiind considerat, începând din <i>1913</i>, ocrotitorul și patronul aviatorilor.</span></span><br /></p><p><br /></p>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-1005546451789869392023-06-28T09:00:00.003+03:002023-06-28T10:05:52.575+03:00Datini de Sâmpietru<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: right;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: left;">
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: right;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sfântul
Petru ca un sfânt,<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: left;">
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: right;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Dete
o ploaie cu vânt<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
</div>
<div style="text-align: left;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">
</span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: left;">
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: right;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și
ne culcă la pământ!</i><o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span>
<span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></span></div>
</div>
<div style="text-align: left;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Sărbătoarea
creștină din <i>29 iunie</i>, zi de pomenire a <i>Sfinților Slăviților și întru tot
lăudaților și mai-marilor Apostoli Petru și Pavel</i>, este numită în popor simplu
<i>Sân-Petru</i> (sau <i>Sâmpietru)</i>. </span><span face=""verdana" , sans-serif"> <br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhumflt8wa-geMQo2VDvFpCHCBG1v4WxthSZH9RKxoLlHnJ0SDG-ZoC0vAhjQe6CmZDDW-eG6WcMyzyFww1v8eDT6FWBIElXrNQWyOre9mR_G7EhgKy5cLbt96p3eQUoc1ELR8Y9lOMRkesgREwmCvMJn2qL1WovOPcPdyLtRELgRIjbhRFHgnZay56PcNG/s530/Sf%20Petru%20%C8%99i%20Pavel.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Icoană" border="0" data-original-height="302" data-original-width="530" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhumflt8wa-geMQo2VDvFpCHCBG1v4WxthSZH9RKxoLlHnJ0SDG-ZoC0vAhjQe6CmZDDW-eG6WcMyzyFww1v8eDT6FWBIElXrNQWyOre9mR_G7EhgKy5cLbt96p3eQUoc1ELR8Y9lOMRkesgREwmCvMJn2qL1WovOPcPdyLtRELgRIjbhRFHgnZay56PcNG/w400-h228/Sf%20Petru%20%C8%99i%20Pavel.jpg" title="Sfin'ii Apostoli Petru și Pavel" width="500" /></a></div><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><h4><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="color: red;"><span><a name='more'></a></span>Postul Cincizecimii <br /></span></span></h4></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Sărbătoarea
este precedată de o <i>perioadă de post</i>, <i>postul Sâmpietrului</i>, numit </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">î</span><span face=""verdana" , sans-serif">n
trecut și <i>Postul Cincizecimii</i> datorită darurilor <i>Sfântului Duh</i>, care s-au
pogorât peste <i>Sfinții Apostoli</i>. Acest post “<i>se </i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ține pentru foamete, grindină și sănătate la oameni și la vite. În ziua
dintâi a postului Sf. Petru și Pavel, româncele nu lucrează nimic în casă,
deoarece în această zi cred că trec ‹‹Frumoasele›› care ar strâmba trupul
femeii găsite lucrând</span></i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">. <i>Tot în această
zi, femeile leagă copilelor la grumaz usturoi sau pelin, sau le pun la tălpi
aceste plante, ca trecând ‹‹Frumoasele›› să nu le poată face nimic</i>. <i>Prin
unele părți din Țara Românească se crede că cine se scoală în fiecare zi din
acest post ca să privească răsăritul constelațiunii Cloșca, nu va duce lipsă de
nimica și-și va putea săvârși toate treburile.</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">” (1)</span></i></span></div>
</div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div><h4 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i></i></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i><span><!--more--></span></i><span style="color: red;">Credințele românilor despre Sfântul Petru </span></span></span></h4><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i> </i></span></span><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Sfântul Petru</i> ocupă un loc important în credințele populare românești. Despre el se
crede că “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ț</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">ine cheile raiului și numai el este în putere să
primească în acest locaș de veșnică odihnă pe cei drepți</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”. Tot despre <i>Sf.
Petru</i> credințele populare spun c</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">îl însoțește pe Dumnezeu la scaunul de judecată, dar adesea judecă și el
singur, și mai ales pe bețivi, de la care a pătimit multe în călătoriile sale
prin lume.</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">” </span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></i></span></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNf1y_O4n4BFpAXBy3h4eCrd63SWq9lB8chcT5zllu17utcyfAJvxR0fYoE4kN7v3xQpwwvcMEHbhu0Z5csEeKxlKNFZFWQbiud-shZfUZ_-i-f2gRk1DAEEwCQTyUDmIuZ1c_Vx1JRFLB/s1600/SFPP1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="295" data-original-width="530" height="277" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiNf1y_O4n4BFpAXBy3h4eCrd63SWq9lB8chcT5zllu17utcyfAJvxR0fYoE4kN7v3xQpwwvcMEHbhu0Z5csEeKxlKNFZFWQbiud-shZfUZ_-i-f2gRk1DAEEwCQTyUDmIuZ1c_Vx1JRFLB/s400/SFPP1.jpg" width="500" /></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif""> </span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><h4><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><b><span style="color: red;"><span><!--more--></span>În ziua de Sfântul Petru - datini, credințe, superstiții </span></b></span><span style="color: red;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif""><b><br /></b></span></i></span></span></h4></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Dintre
numeroasele credin</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">țe și superstiții legate de <i>sărbătoarea de Sâmpetru</i> câ</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">teva </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">au fost culese la începutul secolului trecut de etnologul <i>Artur Gorovei</i> și
menționate în studiul </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Credin</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>ți și superstiții ale poporului român</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” (editura “<i>Librările Socec&Comp.</i>” – 1915):</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
“când cântă cucul, el cântă numai până aproape de Sf. Petru și apoi stâmpește
de a mai cânta, că Sf. Petrea caută să-l prindă, căci cucul i-a furat calul lui
Sf. Petrea”;<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">-
“femeile măritate nu mănâncă mere până la Sf. Petru, când </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">î</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">mpart
de sufletul morților”;<o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
“dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavăl, nucile nu se vor lega, și vor
rămânea tot cu muci”;<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
“a doua și a treia zi după Sf. Petru o serbează sătenii, ca să fie feriți de
zloată și grindină”;<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
“despre cuc se crede că erau doi băieți la Sf. Petru. și din cauză că au tăiat
un bou și l-au mâncat s’au prefăcut în cuci”. (1)<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Un
alt mare etnolog român, <i>Tudor Pamfile</i>, inventaria de asemenea o suită de
“<i>datine și credinți</i>” legate de sărbătoarea <i>Sfinților Petru și Pavel</i>: <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">-
“<i>cucul care a început să cânte la Buna-Vestire, cântă neîntrerupt, de îndată
ce i s’a deslegat limba, până la Sân-Petru, când limba i se leagă din nou”;</i></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"">- legendele românilor spuneau că în ziua de Sâmpetru cucul “<i>se îneacă cu orz
și de aceea nu mai poate cânta; în acea zi el se preface în uliu și rămâne
astfel până la Bună-Vestirea din anul următor, când se preface din nou în cuc</i>”;<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
“<i>dacă va tuna sau va fulgera în această zi, nucile nu vor prinde în anul
acela miez, nu vor fecunda, ci vor rămânea sterpe, sau, cum se mai zice cu
nuci, numindu-se fulgerate”;</i><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
prin unele zone din Moldova (Tecuci) “<i>în această zi se duc la biserică mere,
zarzăre, colivă de grâu, iar cine are, și cât de puțină miere de faguri; după
biserică, când iese preotul, femeile merg la cimitir; acolo preotul cetește
morților, iar femeile bocesc și tămâiază</i>”;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">-
“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">în această zi se împărțesc mere, adică se dau de pomană</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">; </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">nici o femeie nu trebuie să mănânce mere până în această zi, fără a face un
mare păcat, fără a supăra pe morți</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">; femeia măritată, dată la casa ei, trebuie
să aibă grija morților ce i-au fost neamuri, și deci trebuie să păzească această
zi</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”;<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
în această zi de sărbătoare prin mai toate satele mai mari se țineau bâlciuri și
iarmaroace; dintre acestea, cel mai renumit era “<i>târgul ce se face la Găina</i>”,
în Munții Apuseni (citește și: “<a href="https://deieri-deazi.blogspot.com/2015/06/casatorii-incheiate-aproape-de-cer.html" target="_blank">Căsătorii încheiate aproape de cer</a>”);<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">-
“</span><i>prin unele părți din Țara Românească, precum în jud. Muscel, a doua zi după
Sf. Petru și Pavel, se serbează ‹‹Stoborul Sâmpietrului››, pentru pază de
lupi și de pagube”. (2)</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/sfintii-petru-si-fevronia-din-murom-aparatorii-ORT978-606-93157-7-4--p1060162.html&st=Datini" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="391" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTN1m34_3NojwJJhZX-xHtiBZWNrvY-GJuV82ZC_546aU1yeKKt7OvwuwPkjeYZcIDjkTBScpP-O6Mhkl-XnEmlSeQJimLeYr-qsbGswS9TWupt5QO7tJhCoryUYS28Iqncx2e4VtgEDUvH_0O6SN4s_Dz40H1Juph8inAXwPur6bp85JcfJyWiQJYbAjI/s320/1060162-1.jpg" width="209" /></a></div></span></div></div><div class="MsoNoSpacing"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Surse:</i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>(1) </i></span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Artur Gorovei -</span><span face=""verdana" , sans-serif"> “Credin</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ți și superstiții ale poporului român</span><span face=""verdana" , sans-serif">” - Editura “Librăriile Socec” – 1915;</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">(2) Tudor Pamfile - "Sărbătorile de vară la români" - </span><span face=""verdana" , sans-serif">Editura “Librăriile Socec&Comp., C. Sfetea” – 1910</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 16px;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-75311084811148928622023-06-22T09:30:00.004+03:002023-06-22T12:58:27.606+03:00De Sânziene (datini, tradiții. obiceiuri)<div style="text-align: justify;">
<div style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO">Ziua
de <i>24 iunie</i> este cea în care creștinii ortodocși cinstesc “<i>Nașterea
cinstitului, slăvitului Prooroc, Mergătorului înainte și Botezătorului Ioan</i>”. </span><span lang="RO">Tot în această zi, îndeosebi în <i>Moldova</i>, este prăznuit “<i>Sf.
Mucenic Ioan cel Nou</i>”, prilej cu care la Suceava - fosta capitală a
Moldovei - atrage în fiecare an mii de pelerini veniți din toate colțurile țării pentru a se închina la moaștele Sfântului.</span></span></div>
<div style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div>
<div style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO">Citește
și: </span><span lang="RO" style="color: red;"><a href="https://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/06/pelerinaj-interbelic-la-suceava.html">Pelerinaj
interbelic la Suceava</a></span></span></div>
</div>
<div style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="margin: 0in 0in 0.0001pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sărbătoarea
religioasă se suprapune cu o altă mare sărbătoare din calendarul popular: <i>Sânzienele</i> sau <i>Drăgaica</i>.
O sărbătoare laică a iubirii și a fertilității, prilej pentru practicarea unor
ritualuri de vindecare a bolilor, de aducere a ursitului și a belșugului în
gospodărie. Sânzienele au probabil la origine sărbătorile romane de adorație a
zeiței Diana (<i>Santa Diana</i> - <i>Sân-Ziana</i>). Alți etnologi
susțin însă că sărbătoarea își are originea în străvechiul cult geto-dacic al
Soarelui, sânzienele fiind reprezentate adeseori de traci înlănțuite într-o
horă.</span><br /><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">
</span></div></div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-BbaPtd_-TXMM5HvwujiDIGnJe61AG_77sNYpwJMWcwcfS8t_3CCiPQQJRIXj17FUpiaWrqQ-TEgl6heorV3x3ewWyXpSK-i5DmfvJfXtyhqipE8R_kvBTwH_0Vn5rWIQvtjeGqpL4bIQ/s513/Dragaica.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="340" data-original-width="513" height="265" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-BbaPtd_-TXMM5HvwujiDIGnJe61AG_77sNYpwJMWcwcfS8t_3CCiPQQJRIXj17FUpiaWrqQ-TEgl6heorV3x3ewWyXpSK-i5DmfvJfXtyhqipE8R_kvBTwH_0Vn5rWIQvtjeGqpL4bIQ/w400-h265/Dragaica.jpg" width="400" /> </a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> </div>
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span><span style="color: #073763;"><a name='more'></a></span></span></span></b><h4 style="text-align: left;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span>SÂNZIENELE SAU DRĂGAICA</span><span style="color: red;"><o:p></o:p></span></span></b></h4></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Una dintre primele descrieri ale ritualurilor desfășurate în ziua de Sânziene i se datorează domnitorului <i>Dimitrie Cantemir</i> și este menționată în celebra sa lucrare "<i>Descriptio Moldaviae</i>":</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , sans-serif">“</span><i><span face=""verdana" , sans-serif">În acest timp, când încep a se coace semănăturile, se adună la un loc toate fetele din mai multe sate și alegând pe cea mai frumoasă și mai robustă, </span><span face=""verdana" , sans-serif">îi dau numele de Drăgaica</span><span face=""verdana" , sans-serif">. Apoi, cu ea înainte, merg prin semănături și-i fac o cunună împletită din spice, o mai înfrumusețează cu o mulțime de cârpe, de toate colorile, și-i dă în mână cheile de la șurele lor. Drăgaica, în acest fel înfrumusețată, cu brațele întinse și cu cârpele expuse vântului, ca și cum ar sbura, se întoarce spre casă. Cântând și săltând, și merg prin toate satele fetelor care au însoțit-o. Acestea, urmând-o </span><span face=""verdana" , sans-serif">în</span><span face=""verdana" , sans-serif"> cântece destul de frumoase, o numesc sora și superioara lor. Toate fetele din Moldova năzuiesc foarte mult la această cinste, deși cântecul lor zice că această fată, care reprezenta Drăgaica, nu se poate mărita până după trei ani</span></i><span face=""verdana" , sans-serif">”. </span></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Ritualul descris de <i>Dimitrie Cantemir </i>s-a transmis de-a lungul veacurilor, fiind încă practicat pe la începutul secolului trecut. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Câteva obiceiuri din ziua de <i>Sânziene</i> sunt descrise de folcloristul </span><i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Tudor Pamfile</span></i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> în studiul său </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">“</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"><i>Sărbătorile de vară la români</i></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">”,</span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> publicat în anul <i>1910</i></span></span>: </span></span></div>
</div>
<div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
</span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 0cm;">“</span><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="color: red; mso-ansi-language: RO;"><b>Î</b></span></i><i style="text-indent: 0cm;"><b><span style="color: red;">n Dobrogea</span></b>, drăgaice în felul cum le descrie D. Cantemir, se fac patru fete, din care numai două sunt îmbrăcate femeiește. Acestea se apucă în cruciș de mână cu celelalte două, apoi pornesc dănțuind pe la case, fiind însoțite de un fluerar care le cântă felurite melodii. Dănțuitoarele capătă bacșișuri</i><span style="text-indent: 0cm;">.”</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><b><span style="color: red;">În Transilvania</span></b>, în ajunul zilei de Sânziene “<i>sătenii pleacă pe câmp </i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">și livezi și adună florile numite sânziene, pe care le aduc acasă și din care împletesc cununi. Aceste cununi le așează dânșii pe la ușile caselor, pe crucile dintre hotare și holde, prin straturi, pe la stupii de albine. </span></i></span><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">(...) </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Cununile bărbaților sunt împletite în formă de cruce, iar cele împletite pentru femei sunt rotunde. Fiecare își aruncă cununa sa, iar prezenții pe cele ale absenților. Dacă cununa se oprește pe acoperiș, este semn că acel a cui sau pentru s’</span></i><i style="text-indent: 0cm;">a menit, va avea bucurii, îi va merge bine; dacă dimpotrivă va cădea, este semn vădit pentru acela că-i </i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">va merge rău și poate chiar că va muri.</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="text-indent: 0cm;">”</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i>Ziua de Sânziene </i>era considerată ca fiind „<i>cel mai potrivit timp</i>” pentru culesul buruienilor de leac, cele culese mai devreme neavând „<i>nici o înrâurire asupra boalelor și bubelor, din pricină că erau pișcate de Rusalii</i>”. F</span></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">lorile de sânziene erau culese pentru a tămădui frigurile, guturaiul, bolile rușinoase sau altele asemenea. Ele se puneau “</span><i style="text-indent: 0cm;">pe sub țăst, se aprindea o lumânare la ele și se lăsau acolo până era trebuință de ele</i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">.”</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: #073763;"><!--more--></span></span></b></span><h4 style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="color: red;">TAGHIANILUL</span></span></b></span></h4><h4><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">
</span></h4><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Este interesantă descrierea </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">obiceiurilor practicate în ziua de Sânziene de </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">românii macedoneni din peninsula balcanică</span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">:</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">“<i>În ziua de 23 iunie, la românii macedoneni e ziua Taghianilului. În această zi băieții strâng ban cu ban și-i încredințează unuia dintre dânșii. Apoi merg la pădure, taie crengi de fag și de pin și culeg verdeață de ferigă. Unul dintre ei se însărcinează să facă tenda, o colibă din patru pari, îngrădită cu lemne tăiate; înăuntru aștern ferigă și tot cu ferigă o și acoperă. Fiecare grup de copii se silește să aibă tenda lui mai frumoasă ca a grupului vecin. </i></span><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif">Fetele culeg și ele flori de taghiani, le împletesc în cununi, culeg trandafiri (rose) și cu aceste flori împodobesc galeata (mireasa), care nu este altceva decât un ibric de aramă. Seara ies însoțite de băieți cu galeata prin sat, cântând cântecul taghiani:</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“- Unde ai pornit, unde mi te-ai gătit?<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="text-align: center; text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Verdana; mso-fareast-font-family: Verdana;">-<span style="font-stretch: normal;"> </span></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Am pornit la cei nouă frați,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Nouă frați,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Tineri ne’nsurați,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Ne’nsurați,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Nelogodiți.”<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoListParagraphCxSpLast" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Cu galeata merg de șase sau nouă ori la fântâni să ia apă, întocmai cum fac cu mireasa sâmbăta, în ajunul nunții. De la fiecare fântână iau câte puțină apă, merg apoi mai departe, și cum galeata este mireasa, i se cântă obișnuitul cântec de nuntă:<o:p></o:p></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">„Umple soră, vearsă frate...”</span><o:p></o:p></span></i><br />
<i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhidB_-fLD8HonsV9Vw9hHHFeOM70J8mr-idnZQIdgPzVNEA2ZeKGnktQGRSnOwdjuLw_ZmPnlfiWZD5UplVotAT_zt7lzLbFzHnFzaV4TNJJ5SWt2WL_xCIS1xG46zXd6XLoyDQe1VMBc/s1600/Tineri+logodnici+din+Cadrilater+in+frumoasele+lor+costume+populare.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Macedoneni," border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhidB_-fLD8HonsV9Vw9hHHFeOM70J8mr-idnZQIdgPzVNEA2ZeKGnktQGRSnOwdjuLw_ZmPnlfiWZD5UplVotAT_zt7lzLbFzHnFzaV4TNJJ5SWt2WL_xCIS1xG46zXd6XLoyDQe1VMBc/s400/Tineri+logodnici+din+Cadrilater+in+frumoasele+lor+costume+populare.JPG" title="TAGHIANILUL" width="313" /></a></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Înainte de a se despărți, fetele aruncă în găleată câte un obiect de argint: inel, brățară sau cercei, după care îl lasă toată noaptea sub un trandafir. Băieții, după ce au băut și au mâncat în tenda, rămân și dorm noaptea acolo. </span></i><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A doua zi băieții și fetele merg la pădure, cântând cântecele din ajun. Băieții trag cu coada ochilor la fete, iar pe la prânz pornesc din nou către sat. Fetele desbracă galeata și o împart. Fiecare se udă pe cap cu apa din ibric, ca să nu aibă durere de cap și să le crească părul. Își iau odoarele puse în ajun, își împart florile și se despărțesc cântând:</span></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">„S’nu’ți pară arău, galeată sor,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Că multe șopute nu te-alăgam,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">Ca diveara ma s’bănam<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ma multe va te alâgam.</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//libris.ro/noaptea-de-sanziene-i-ii-mircea-eliade-tan973-00000-002.html&st=DIDA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img alt="Mircea Eliade" border="0" data-original-height="342" data-original-width="463" height="295" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkYZN0mC2SF6YJ77Bf6vVd2_9M4bcQeSwmyHz1Zlw0IDMeLKCbvHPJ5sSv9HU7RnH43FiJSUIbZYVDtbl3aEODjCu4IHkoEFnE1zYRkv-3_gzPU6l2OVMczp3BjDO5pKdtU6_z3pXHlJvL/w400-h295/324139.jpg" title="Noaptea de Sanziene" width="400" /></a></div><br /><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sursa:</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Tudor Pamfile</i> – studiul etnografic “<i>Sărbătorile de vară la români</i>” - <i>1910</i></span><b><o:p></o:p></b></span><br /></div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
</div>
</div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<!-- Sfârșit de articol receptiv -->
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="3572337015"
data-ad-format="auto"
data-full-width-responsive="true"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-2425061226052200302023-06-02T10:00:00.001+03:002023-06-02T11:35:52.584+03:00Ziua când joacă ielele<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
</span><div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">Zilele de Rusalii sunt sărbătorile care încheie ciclul marilor
sărbători domnești începute odată cu Duminica Floriilor. Sunt trei zile de
sărbătoare, fiecare dintre ele cu o altă semnificaţie:</span><span face=""arial" , sans-serif"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">- Sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari a Rusaliilor – numită <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/mosii-rusaliilor-mosii-de-vara.html" target="_blank">Sâmbăta morților, Moşii cei mari, Moşii Rusaliior sau Moşii de vară</a> – este una
dintre cele mai importante zile dedicate pomenirii morţilor din calendarul
nostru popular;</span><span face=""arial" , sans-serif"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">- <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/duminica-mare-rusaliilor.html" target="_blank">Duminica de Rusalii, numită şi Duminica cinzecimii</a> (fiind
sărbătorită la 50 de zile dupa Paşti) sau a Pogorârii Sfântului Duh, este ziua
în care comunitatea creştină sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh și este
celebrată ca fiind ziua de naştere a bisericii.</span><span face=""arial" , sans-serif"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Lunea de după Duminica Mare a Rusaliilor este consacrată
proslăvirii Sfintei Treimi; această zi are de asemenea o semnificație aparte în
calendarul popular: conform credințelor populare în această zi ielele sau rusaliile “<i>joacă pe la
puţuri, fântâni, cruci, răspântii, poiene</i>” şi “<i>fac răutăţi de tot felul
pe lume</i>”.</span><span face=""arial" , sans-serif" style="color: #5e5e5e; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="background: white none repeat scroll 0% 0%; line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="color: #5e5e5e; font-size: 12pt;"></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUU-bXW5v-Ck2P1yr4AFjnbacwkAoVPq0Qk_pZwAu52nOc9HWRAGu3gLKFsECu8C1a6KZCkmeStbf8RAUBSfF4RvJeSjpDZ47pAGLRlLcsuzfDOj_5kI8WrJ3rqt-tzgCujrctmi7D8Iz7/s1600/Cercul+ielelor.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="152" data-original-width="200" height="303" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUU-bXW5v-Ck2P1yr4AFjnbacwkAoVPq0Qk_pZwAu52nOc9HWRAGu3gLKFsECu8C1a6KZCkmeStbf8RAUBSfF4RvJeSjpDZ47pAGLRlLcsuzfDOj_5kI8WrJ3rqt-tzgCujrctmi7D8Iz7/s400/Cercul+ielelor.JPG" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Cercul Ielelor (loc în care au dansat Ielele)</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div class="MsoNoSpacing"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><a name='more'></a></span>Dansul
ielelor<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">S-au
păstrat până astăzi multe dintre superstiții legate de aceste ființe supranaturale din mitologia românească numite Iele. Am selectat pentru voi din studiul “<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Credințe și superstiții ale poporului român</i>”
- publicat în anul 1914 de către marele folclorist român Artur Gorovei - câteva dintre aceste superstiții:<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span face=""verdana" , sans-serif">“<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca și cum ar fi arsă de
foc, apoi târziu tare răsare iarăși iarba în acel loc, de o frumusețe rară, dar
nu o mănâncă nici un dobitoc</i>.” (din zona Putnei);<o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ielele
beau noaptea apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc. De
aceea cine va bea apă dimineața din vreo fântână, lasă în ea vreun semn de la
sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn.”</i> (din zona Prahovei);<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Pe
sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cei care
calcă pe acel loc, i se moaie un picior sau o mână.”</i> (din zona Sucevei);<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Cine
a văzut Ielele făcând hore noaptea prin poieni și cântând, dacă o va spune
amuțește.”</i> (din zona Muscelului);<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>“<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dacă
te strigă cineva în această noapte să ieși afară, să nu ieși că te pocesc
ielele.”</i> (din zona Vâlcei)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"></span>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpAQ0JjzzM7PJeHhJlXZFaRF-meakEpHUJZZPpeN4WSuYKdPMcddEsSbHLhyoczz6jdk1z3Iwmas77D9nzJtZky6MBuzLAX_TZKP7Pzm-_bfhPYl2tHLkTkd9xUYRriLyiS6fYoYKz78M/s1600/Dansul+ielelor+2.jpg" style="background-color: white; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpAQ0JjzzM7PJeHhJlXZFaRF-meakEpHUJZZPpeN4WSuYKdPMcddEsSbHLhyoczz6jdk1z3Iwmas77D9nzJtZky6MBuzLAX_TZKP7Pzm-_bfhPYl2tHLkTkd9xUYRriLyiS6fYoYKz78M/s400/Dansul+ielelor+2.jpg" width="275" /></a></div>
<br /></div>
<div align="center">
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cine sunt ielele? Sunt “<i style="mso-bidi-font-style: normal;">niște spirite femeiești, făcătoare de
rele. Sunt așa de periculoase încât nu este bine nici chiar pe nume a le
chema. Pentru aceasta, obișnuit, ele se exprimă numai prin prenumele Ele sau Dânsele</i>.”
O să vă dezvălui totuși - înfruntând pericolele menționate de etnologul Tudor
Pamfile în studiul “<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sărbătorile
de vară la români</i>” – numele celor trei iele: Savastina, Margalina (sau
Magdalena) și Rujalina. Ele sunt fiicele lui Rusalim Împăratul. </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cele
trei rele Iele călătoresc în zilele de Rusalii peste pământ. Ele “<i style="mso-bidi-font-style: normal;">aleargă prin nori cu alai mare de
vrăjitoare. Mulți români se jură că ar fi auzind răsunând prin văzduh muzica
lor. Când se strâng la un loc, pornesc să joace ca niște nebune; pe acel loc
toată verdeața se usucă</i>.” E un mare pericol să le privești dansul, pentru
că “<i style="mso-bidi-font-style: normal;">dânsele pocesc pe cei care le privesc
jocul, luându-le gura, mijlocul, o mână sau un picior</i>”. Tot ielele pot să
pedepsească pe cei care le spionează orbindu-i, asurzindu-i sau dându-le
diferite boli (epilepsie, boala copilului, nebunie…).</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXyMyGWkrBVcD6BhufmtdNKTpF_lBden4RObSbEx4owzExWzaF7DD_PCAYlMvYjG9up6bIYTWgv7G5FM70E6HkSI53JLhNqhjmpRE_8-sIGCvOkIJUM3Ss38HPAbh68nV-WunaLlbFFOHh/s1600/Dansul+Ielelor.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="200" data-original-width="178" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhXyMyGWkrBVcD6BhufmtdNKTpF_lBden4RObSbEx4owzExWzaF7DD_PCAYlMvYjG9up6bIYTWgv7G5FM70E6HkSI53JLhNqhjmpRE_8-sIGCvOkIJUM3Ss38HPAbh68nV-WunaLlbFFOHh/s400/Dansul+Ielelor.jpg" width="355" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Savatina, Margalina și Rujalina</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>Ielele sunt cele care “<i>stau și împrejurul fântânilor și de aceea noaptea să nu se aducă
apă de la vreo fântână, căci împrejurul lor joacă ielele și cel care va
lua apă va fi luat de Iele.</i>” Să se ferească de asemenea cel care “<i>într-o c</i></span><i><span lang="RO">ălătorie întâlnește </span></i><i><span>vreun
drum încrucișat. Să nu treacă prin răspântia lui, căci îl pocesc Ielele</span></i><span>”. Multe răutăți pot
să facă Ielele. ”<i>Viața omenească ar fi
stat chiar în cumpănă daca Dumnezeu n’ar fi lăsat cele patru buruieni
ocrotitoare omului. Acestea sunt: avrămasca, cristineasca, leușteanul și
odoleanul</i>.”</span></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-80539596940510927772023-06-02T08:30:00.002+03:002023-06-02T11:40:20.565+03:00Duminica Mare a Rusaliilor<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 7.5pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , sans-serif">Duminica
Mare a Rusaliilor</span></i><span face=""verdana" , sans-serif"> sau
a <i>Pogorârii Sfântului Duh</i>, este
sărbătoarea creştină care încheie ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sărbătoarea
populară a Rusaliilor şi de aceea sunt foarte greu de diferenţiat obiceiurile </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ș</span><span face=""verdana" , sans-serif">i
practicile creştine de cele precreștine. Foarte multe din datinile acestei zile
sunt în legătura cu cele din ziua premergătoare, a <a href="http://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/05/mosii-cei-mari-ai-rusaliilor.html">Moşilor
de vară</a>, sau cu sărbătoarea de a doua zi, <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/ziua-cand-joaca-ielele.html" target="_blank">a Rusaliilor.</a> S-au
păstrat până astăzi multe dintre obiceiurile şi tradiţiile populare legate de
Duminica Mare a Rusaliilor. Am selectat pentru voi - din studiul “<i>Sărbătorile de vară la români</i>” publicat
în anul <i>1910</i> de marele etnolog și folclorist rom</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">â</span></span><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">n <i>Tudor
Pamfile</i> - descrierea câtorva dintre ele:</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt; text-indent: 0cm;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 7.5pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj717MGX855l1ooO-U9wEeTD5FsdR6vmKfBNAjHsbsfhQs5viyTaCxQemoo7kbB9ESJiaEhWhSJbHmjii0nZ62p77FGRTnse-dvYN7YnJSnEQoLHgOkFvK5B-C2St3rBXLSRgwNp3y0z0o/s1600/Rusaliile+altadata.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj717MGX855l1ooO-U9wEeTD5FsdR6vmKfBNAjHsbsfhQs5viyTaCxQemoo7kbB9ESJiaEhWhSJbHmjii0nZ62p77FGRTnse-dvYN7YnJSnEQoLHgOkFvK5B-C2St3rBXLSRgwNp3y0z0o/w400-h264/Rusaliile+altadata.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="color: red;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: verdana;"><b><span>De Rusalii</span></b></span></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify;">
<i style="text-indent: 0cm;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“De cu sâmbătă seara
flăcăii se duc pe la vii sau pe la păduri, unde taie nuiele mari şi frumoase de
tei. Aceste nuiele le duc acasă în spinare, pe greabănul cailor sau cu
trăsurile (…). Cei care aduc pentru casa lor, cei ce cumpără sau dobândesc
în dar aceste ramuri, împodobesc întreaga gospodărie cu nuiele de tei. Rămurelele
mici le pun pe la icoane şi pe la corzile caselor, iar afară le pun pe la
ferestre (între geamuri şi zăbrele) şi pe sub streasină. Mai toţi pun şi prin
garduri, dar mai ales pe la ţăruşii porţii. Teiul astfel pus, oriunde ar
fi, rămâne acolo uitat.”</span></i></div><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0cm;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 7.5pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp66OoBU0qJ1YwUmK5XEi1LaHp-DjXk4879_MZ-zraixJJ_LQ0cw9b4e278ya4O_pyeJCMKQhWBx3IoYwP9q_-HSIffiLaAA5rEB6eBIxUMONkiMeDvd4BBI-4FAo1kXlAheh0h2xAyR0/s1600/Poarta+impodobita+cu+ramuri+de+arin+si+flori.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjp66OoBU0qJ1YwUmK5XEi1LaHp-DjXk4879_MZ-zraixJJ_LQ0cw9b4e278ya4O_pyeJCMKQhWBx3IoYwP9q_-HSIffiLaAA5rEB6eBIxUMONkiMeDvd4BBI-4FAo1kXlAheh0h2xAyR0/w271-h400/Poarta+impodobita+cu+ramuri+de+arin+si+flori.jpg" width="271" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="color: red;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: verdana;"><b><span>Poartă împodobită de Duminica Mare</span></b></span></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="tab-stops: 6.5in; text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="tab-stops: 6.5in; text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Ramuri de tei se duc
şi la biserici: “<i>Rămurelele se
aşează înaintea icoanei Maicei Domnului sau nafurarului. După serviciul
dumnezeesc, preotul ia câte o mlădiţă mică şi o dă fiecărui creştin care se
perindează la anafură. Aceste mlădiţe se păstrează apoi la icoanele din
casă, întocmai ca salcia de Florii.”</i> Despre aceste crenguţe de tei aduse în
ziua de Duminica Mare de la biserică se crede că au puteri protectoare: “<i>Teiul de Dumineca Mare este bun la multe.
Când peste vară plouă cu piatră, este bine a se arunca afară câte o crenguţă de
tei uscat, cu credinţa că făcând astfel, piatra încetează. Alteori, cu aceleaşi
crenguţe, este destul numai să se ameninţe înspre partea de cer de unde
vine ploaia cu piatră, ca aceasta să se risipească îndată.” </i></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">În Ţara Românescă femeile duceau la biserică
în Duminica Mare frunze de tei, de mure, de soc şi de jaleş. Acestea erau
lăsate acolo timp de trei săptămâni şi erau aduse acasă în a treia duminică: “</span><i style="text-indent: 0cm;">Aceste buruieni, cred şi spun, că sunt bune
pentru multe leacuri. Din ele se fac mai cu seama ceaiuri împotriva răguşelii şi
a junghiului provenit din răceală. Cu aceste plante se descântă şi la
boli, dar mai ales slujesc la vrăjile de dragoste.”</i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="tab-stops: 6.5in; text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Citește aici mai
multe despre: <a href="http://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/09/cantece-si-descantece-de-dragoste.html">Cântecele și descântecele de dragoste</a></span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="tab-stops: 6.5in; text-align: center;">
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 7.5pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhks7KRQE5zpw51X1GHxibc3AId8Nos1L-AdQJlLSGRYEdFstz8rMP8waXP3oP-ER-6mRUTFqPzIztFrTTSGuBLJfebWOmuh5vxbhCACLQcsWqAOSrSTLazHNCfZcQjvu4IQh2la7ejuLM/s1600/Ramuri+de+tei+la+Rusalii.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhks7KRQE5zpw51X1GHxibc3AId8Nos1L-AdQJlLSGRYEdFstz8rMP8waXP3oP-ER-6mRUTFqPzIztFrTTSGuBLJfebWOmuh5vxbhCACLQcsWqAOSrSTLazHNCfZcQjvu4IQh2la7ejuLM/w400-h310/Ramuri+de+tei+la+Rusalii.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="color: red;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: verdana;"><b><span>Împărțirea ramurilor de tei</span></b></span></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>Ca să
fii ferit de furtişaguri şi pierderi peste an, este bine ca cea dintâi
plăcintă pe care o faci sâmbăta pentru a doua zi, pentru Duminica Mare, s’o dai
de pomană ori s’o mănânci în casă, să o pui la cuptor întâi şi să o
scoţi pe urmă, să o rupi în trei părţi şi să o împarţi la săraci. Astfel
nu vei fi păgubit cu nimic</i>”. O altă credinţă populară legată de această zi
este aceea că: “<i>spre Duminica Mare, comorile
bune, care ard numai pe la zile mari, îşi arată flacăra.</i>” Un obicei
care se mai păstrează prin unele sate din Transilvania este acela de a se face
în ziua de Duminica Mare cununi de cununie “<i>din
spice de grâu curat şi din felurite flori de câmp</i>”. Acestea se duc la
biserică “unde se păstreaza apoi la icoane, pentru toate cununiile de peste
an.”</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 7.5pt; text-indent: 0cm; vertical-align: baseline;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiNUX0ZqSsM-VP_Zt0xXRswzE-KTk4AcQNov-HOKEkhMMJdJeXGOUL8Y0gLbCBLmUWaB2eXFaa-1ydLFhwKQRxVq4XDXpuM7DW7IFmxv3FuN_UFaNCLf4QGQLF8fY3K5yzOsb_Q2luv48/s1600/Cununa+din+spice+si+flori.jpg" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="398" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiNUX0ZqSsM-VP_Zt0xXRswzE-KTk4AcQNov-HOKEkhMMJdJeXGOUL8Y0gLbCBLmUWaB2eXFaa-1ydLFhwKQRxVq4XDXpuM7DW7IFmxv3FuN_UFaNCLf4QGQLF8fY3K5yzOsb_Q2luv48/w400-h398/Cununa+din+spice+si+flori.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: verdana;"><b><span>Cunună</span></b></span></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Un
obicei des întâlnit prin părţile Muscelului era acela al “<i>prinsului suratelor</i>”: Cele două fete care vor “<i>să se prindă surate</i>” taie o ramură de măr dulce şi apoi merg la o
fântână împreună cu un flăcău. <i>“Acolo,
una se aşează într’o parte şi cealaltă în faţa ei. Flăcăul le întreabă şi ele
răspund de trei ori:<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Daţi surate pân’la
moarte?<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Dăm surate pân’la
moarte!<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- De azi înainte
sunteţi surori?<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Suntem !<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- De azi înainte să
ştiţi: nu vă mai ziceţi pe nume ci surate.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Apoi flăcăul le dă în
mână crăcana de măr dulce, şi apucând una de o ramură şi alta de cealaltă, trag
s’o spintece.”</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgn75bEU3VFCVUSfGXF_oRswjj4lTmnDrgj91nWyvbsH0J3Af-sdpziynA1Bbpc1AO-LulBy0y8CMmaWQg_AELn0rzAsdqYLeKa6y8cppcFzi0Nf9ATTwjIttrCuHuJU_ktJNq9hazInl4/s1600/La+fantana.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgn75bEU3VFCVUSfGXF_oRswjj4lTmnDrgj91nWyvbsH0J3Af-sdpziynA1Bbpc1AO-LulBy0y8CMmaWQg_AELn0rzAsdqYLeKa6y8cppcFzi0Nf9ATTwjIttrCuHuJU_ktJNq9hazInl4/w270-h400/La+fantana.jpg" width="270" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><span style="color: red;"><span style="font-size: x-small;"><span style="font-family: verdana;"><b><span>La fântână</span></b></span></span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Tot
în Duminica Mare, pentru că a doua zi încep Rusaliile, era obiceiul ca seara să
se ungă tocurile ferestrelor și al ușilor cu usturoi și cu leuștean “<i>spre a feri gospodăriile de duhurile
necurate</i>”. Pentru că începând de a doua zi “<i>aceste duhuri se vor război în văzduh cu duhurile bune și din lupta lor
va curge ploaie; de aceea se zice că Duminica Mare vine întotdeauna cu ploaie</i>”.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; margin-bottom: 7.5pt; orphans: 2; text-align: left; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0cm; text-transform: none; vertical-align: baseline; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Citește și: <a href="http://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/05/mosii-cei-mari-ai-rusaliilor.html">Moșii
cei mari ai Rusaliilo</a>r și <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/ziua-cand-joaca-ielele.html" target="_blank">Ziua când joacă Ielele</a><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
</span><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sursa informaţiilor şi a citatelor: studiul
etnografic “<i>Sărbătorile
de vară la români</i>” - publicat de <i>Tudor Pamfile</i> – Editura Librariile
Socec&amp;Co. - <i>1910</i></span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br />
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-77786969794869170672023-06-02T08:00:00.001+03:002023-06-02T11:39:37.059+03:00Moşii Rusaliilor (Moşii de vară)<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Zilele de Rusalii sunt sărbătorile care încheie
ciclul marilor sărbători domnești începute odată cu Duminica Floriilor.
Sunt trei zile de sărbătoare, fiecare dintre ele cu o altă semnificaţie:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari a Rusaliilor –
numită Sâmbăta morților, Moşii cei mari, Moşii Rusaliior sau Moşii de vară –
este una dintre cele mai importante zile dedicate pomenirii morţilor din
calendarul nostru popular;<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/duminica-mare-rusaliilor.html" target="_blank">Duminica de Rusalii, numită şi Duminica cinzecimii</a>
(fiind sărbătorită la 50 de zile dupa Paşti) sau a Pogorârii Sfântului Duh, este
ziua în care comunitatea creştină sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh și
este celebrată ca fiind ziua de naştere a bisericii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- <a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/ziua-cand-joaca-ielele.html" target="_blank">Lunea de după Duminica Mare a Rusaliilor</a> este
consacrată proslăvirii Sfintei Treimi; această zi are de asemenea o semnificație
aparte în calendarul popular: <br />
conform credințelor populare în această zi ielele sau rusaliile “<i>joacă pe la
puţuri, fântâni, cruci, răspântii, poiene</i>” şi “<i>fac răutăţi de tot felul
pe lume</i>”.<o:p></o:p></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXXHgoWy8kwy4WKMS7_i3gy1i1g7hxcGMkfLJs0nJiMkvSVUXDJ5SFUlRoZEkJvr3TOvLzBW8ViprZJKNxmsqgpsdFlu52M__Acl6Qa62JYv9D6pP5Z50Nqan0r9mWuzwyBcQskNzgInoS/s1600/Pomana.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="352" data-original-width="447" height="251" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXXHgoWy8kwy4WKMS7_i3gy1i1g7hxcGMkfLJs0nJiMkvSVUXDJ5SFUlRoZEkJvr3TOvLzBW8ViprZJKNxmsqgpsdFlu52M__Acl6Qa62JYv9D6pP5Z50Nqan0r9mWuzwyBcQskNzgInoS/s320/Pomana.jpg" width="320" /></a></div>
<b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="color: red;"><span><a name='more'></a></span> </span></span></b></div><div class="MsoNoSpacing"><b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="color: red;">MOŞII
DE VARĂ</span><o:p></o:p></span></b></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Conform rânduielilor creştine, în zilele de sâmbătă “<i>se
dă pretutindeni de pomană pentru sufletele morţilor, care pomană poate consta
din mâncare, băutură, haine de purtat şi altele (…). Rugăciuni pentru mântuirea
sufletelor lor de păcate se pot face şi în alte zile, dar pomana cea mai bine
primită de Dumnezeu este cea făcută în ziua sâmbetei.” </i>Dintre toate zilele
de sâmbătă de peste an <i>“ziua cea mai nimerită pentru facerea pomenilor şi
pomenirilor este Sâmbăta Duminicii Mari, numită şi Moşii Duminicii Mari,
Moşii Rusaliilor, Moşii de Rusalii sau, mai peste tot locul, Moşii cei mari sau
Moşii de vară.</i>” </span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În aproape toate regiunile ţării se mai păstrează încă obiceiul
de a se da de pomană vase de lut sau de porţelan, căni sau străchini de lemn
împodobite cu flori şi umplute cu fructe, lapte, vin sau apă. “<i>Oalele,
ulcelele, cănile şi sticlele se dau de obicei pline cu vin, iar cine n’are le
poate umplea şi cu apă. Cofele şi toate celelalte vase sunt împodobite pe
la gură cu cununi de flori, de trandafiri mai ales, dacă sunt înfloriţi în
această vreme. Printre florile înşirate pe aţă se pun şi roşcove, smochine,
covrigi şi altele cumpărate toate din târg. Străchinile, talgerile,
castroanele şi farfuriile se dau pline cu bucate. Aceste bucate sunt de obicei
felurite soiuri de zamă sau zeamă de pasăre, purcel sau miel, cu tăieţei, orez
şi altele. Farfuriile late sau întinse sunt mai ales duse umplute cu meşniţă
sau orez fiert în lapte. Toate aceste lucruri care se duc a fi împărţite
se numesc moşi. O gospodină duce moşi pe la toate neamurile şi toţi vecinii, şi
primeşte iarăși moşi de la toţi aceştia. Cu acest prilej, se strâng atât de
multe vase încât rar gospodar care îşi mai cumpără altele din târg pentru
nevoile casei.”</i> Cel care dădea de pomană spunea: <i>‹‹Pe lumea asta
ţie, pe cealaltă, mie!››.</i> Cel care primea răspundea: <i>‹‹Bogdaproste!››</i>
sau <i>‹‹Domnul primească!›</i>›.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsLuEEFqpm5EsOw7McNef55uDlCFXV0WtbJnN5W6MVU8OBmPgvAXGJW7ON56cR69Hlfq0xYASYECf-PU-KBunnUitBbIuMk122YEGta5v3Uelinp3aD0CbAwZ5SzcEF40haq_Dq-JsHqh-/s1600/New+Bitmap+Image.bmp" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="613" data-original-width="943" height="208" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhsLuEEFqpm5EsOw7McNef55uDlCFXV0WtbJnN5W6MVU8OBmPgvAXGJW7ON56cR69Hlfq0xYASYECf-PU-KBunnUitBbIuMk122YEGta5v3Uelinp3aD0CbAwZ5SzcEF40haq_Dq-JsHqh-/s320/New+Bitmap+Image.bmp" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Prin Oltenia, în sâmbăta Moşiilor de vară, era obiceiul ca
femeile să meargă în cimitir şi să îşi plângă morţii, pentru că în această zi “<i>păcătoşii
se trimit din nou în munca iadului</i>”. Prin Bucovina exista credinţa “<i>că
nu e bine ca cineva să mănânce până ce nu dă mai întâi de pomană, pentru că în
această zi se împărtăşesc cu sfintele taine toţi morţii şi dacă unul din neamul
celor morţi mănâncă, atunci cei morţi din neamul lui nu se pot cuminica</i>”. Prin
zona Câmpulungului (Argeş) era “<i>datina ca nănaşii să trimită finilor și mai
ales celor de botez, încă şi câte o junincă dimpreună cu toate ce e nevoie la o
vacă de lapte precum doniţă, satişcă şi strecurătoare.</i>” Un alt obicei
interesant se întâlnea prin unele părţi din Moldova: “<i>cei care în toamna
trecută s’au îngrijit şi au dat de pomană între altele şi o masă încărcată cu
tot soiul de bucate şi colaci, acum, la moşii aceştia, ei se duc să umple acea
masă. Această datină se numeşte umplutul meselor. Gospodina care a dat de
pomană o masă plină cu vase, merge acum cu bucate şi umple acele vase, tot pe
masa dată</i>.” <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Prin <i>Ţara Românească</i> în această perioadă se
ţinea Târgul Moşilor, “<i>care se începe luni şi durează până sâmbăta
înainte de Rusalii, adică o săptămână întreagă</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”.
T</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">â</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">rgul </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">moşilor, cel mai important prilej pentru târguieli şi
pentru distracţii de tot felul, <i>“s’a născut din târgul unde se
desfăceau odată numai cele trebuincioase pentru Moşii Rusaliilor”.</i> Cel
mai cunoscut dintre aceste târguri organizate de Moşi a fost în perioada
interbelică cel care se ţinea în Bucureşti. În celebrul bâlci organizat în
săptămâna Rusaliilor mergeau mai ales mahalagi şi târgoveţi – dar şi
burghezi - pentru a colinda vestitele “<i>ţuicării cu adevărata
zeamă de prune adusă de la munte</i>”- numită şi „<i>zăpăceală</i>”. Era locul
în care copiii mâncau floricele şi “<i>îşi sglâmboiau ochi în toate părţile şi
nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau la diferiţi comedianţi
care se arătau la circuri cu „renume mondiale” şi în special la
panorama lui Braun care avea toate minunăţiile pământului.</i>” (citeşte
şi “</span><a href="http://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/03/piticul-din-balciul-mosilor.html"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Piticul din Bâlciul Moşilor</span></a><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">”)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Citește și: </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><a href="https://datini.blogspot.ro/2018/05/duminica-mare-rusaliilor.html" target="_blank">Duminica Mare a Rusaliilor</a></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></div><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></div><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Sursa informaţiilor şi a citatelor:
studiul etnografic “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Sărbătorile de vară la români</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>”</i> - publicat de folcloristul <i>Tudor Pamfile </i>– editura <i>Librăriile Socec&Co.</i>, 1910.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<br /><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-49560691419863327642023-04-27T09:30:00.000+03:002023-04-27T14:44:35.646+03:00“Maialul” - în Transilvania de altădată<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><span face=""Verdana","sans-serif"">“<i>Maialul</i>” era - în Transilvania de altădată - una dintre cele mai așteptate sărbători
ale primăverii. Adusă pe meleagurile noastre de sașii stabiliți în Ardeal
(“<i>Maifest</i>” sau “<i>Majalis</i>”), sărbătoarea a fost adoptată atât de români cât și de
maghiari. Manifestarea dedicată primăverii era organizată – așa cum de altfel îi
arată și numele - în primele zile însorite ale lunii mai, cu precădere în orașe
și în târguri. Elevii școlilor transilvănene sărbătoreau <i>Maialul </i>cu mult fast, momentul
de maxim interes fiind marșurile pe muzică de fanfară până în locurile de
agrement din pădurile de la marginea localităților (“<i>Stej</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i>ăriș</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"">”
la Bra</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">șov, </span><span face=""Verdana","sans-serif"">“<i>Hoia</i>” la Cluj, “<i>Dumbrava</i>” la Sibiu, “<i>Breite</i>” la
Sighișoara). Aici erau organizate numeroase jocuri și spectacole de elevii
celor mai importante școli din oraș.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face=""Verdana","sans-serif""><br /></span></div></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRsTBgelB_GMsGawC1uffTvvxTFbOlzPM0c1hfLXR3BbPkk4onr8QmfD4LKy9oo9t8n4FZOjt2E5UAN2UQQzVPTZQx4S9z83tEZvUhq67z_koCVuiJWXin4l2dL5ZhQ6qja-5TovR1hWXw/s1600/Maial+1.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Maifest" border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRsTBgelB_GMsGawC1uffTvvxTFbOlzPM0c1hfLXR3BbPkk4onr8QmfD4LKy9oo9t8n4FZOjt2E5UAN2UQQzVPTZQx4S9z83tEZvUhq67z_koCVuiJWXin4l2dL5ZhQ6qja-5TovR1hWXw/w376-h400/Maial+1.JPG" title="Maialul" width="376" /></a></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><h4>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""Verdana","sans-serif"" style="color: red;"><span><a name='more'></a></span>“Maialul </span></b><b><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="color: red; mso-ansi-language: RO;">șaguniștilor”
din Brașov<o:p></o:p></span></b></span></h4></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">Cel
mai faimos “<i>Maial</i>” era cel organizat de elevii Liceului Ortodox din Brașov (“<i>Maialul șaguniștilor”</i>) începând cu anul 1854. “<i>Maialul șaguniștilor</i>” era considerat
</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">și</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO"> </span><span face=""Verdana","sans-serif"">un prilej pentru afirmarea limbii și a culturii
românești. Un articol publicat în ziarul “<i>Tribuna</i>”, consemna în numărul din
13/26 mai 1909: “<i>Maialul </i></span><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ș</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">coalelor românești
din Brașov: Favorizați de un timp admirabil elevii școalelor centrale române
din Brașov au plecat azi dimineață, sub conducerea învă</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ț</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">ătorilor
și a profesorilor, în pădurea Stejerișului. La orele 6 dimineața muzica
militară a traversat străzile principale ale Scheiului, anunțând ținerea
maialului. De la orele 7 - 8 muzica a cântat apoi în fața gimnaziului arii,
doine și jocuri românești. La orele 8 elevii corului gimnazial au executat pe
terasa edificiului gimnaziului, sub conducerea d-lui prof. Gheorghe Dima,
corurile ‹‹Pe-al nostru steag›› și ‹‹Gaudeamus››. S'a format apoi un lung cortegiu,
compus din elevii și elevele școalelor primare, a școalei comerciale superioare
și a gimnaziului, care între sunetele muzicei militare și între cântece a luat
drumul spre Stejeriș. Un public numeros a asistat la plecarea elevilor, de pe
fețele cărora strălucea bucuria și așteptarea petrecerei din Stejeriș. Timpul
frumos s'a menținut în decursul întregei zile.</span></i></span><span face=""Verdana","sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">” (“<i>Tribuna</i>”, 13/26
mai 1909) </span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><h4>
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><!--more--></span>Maialul de la Cluj<o:p></o:p></span></b></h4></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">După
împlinirea “<i>Marii Uniri</i>”, sărbătoarea primăverii a fost adoptată și de
clujeni. Studenții și intelectualii
brașoveni stabiliți în marele oraș transilvănean au adus tradiția
Maialului pe malul Someșului. Prima sărbătoare a brașovenilor stabiliți la
Cluj a fost organizată sub patronajul lui <i>Sextil Pușcariu</i> în data de <i>8 mai
1927</i>. Încă de la prima ediție, “<i>Maialul brașovenilor de la Cluj</i>” s-a ținut în
<i>Pădurea Hoia</i>, acesta devenind locul tradițional de întrunire al “<i>șaguniștilor</i>”
din oraș. Articolul “</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i>Maialul jubiliar al brașovenilor
din Cluj</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"">”
– semnat <i>prof. Ion Gherghel</i> și publicat în numărul din <i>mai-iunie 1936</i> al
revistei “<i>Gazeta ilustrat</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i>ă</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"">” - consemna: <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""><br /></span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_alOwQ_944k6A2uTLiGIPCbt4eFGTY-eQKI68q6cKCRxY7_4uOMt9GfxpWWZdjPOm_Gvx-AVD7pN-8T0MhK6q3Hs-VBKxhdigCFVHdujntrdjaLLbGEGpHDnuB0JBS30-ZCJkyYy-j5U6/s1076/Sarbatoarea+Maialei+-+Cluj+-+1927.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="405" data-original-width="1076" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_alOwQ_944k6A2uTLiGIPCbt4eFGTY-eQKI68q6cKCRxY7_4uOMt9GfxpWWZdjPOm_Gvx-AVD7pN-8T0MhK6q3Hs-VBKxhdigCFVHdujntrdjaLLbGEGpHDnuB0JBS30-ZCJkyYy-j5U6/w400-h150/Sarbatoarea+Maialei+-+Cluj+-+1927.JPG" width="400" /></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="color: red; font-size: x-small;"><b>Sărbătorirea maialului la Cluj - 1927<br />(foto din "Realitatea Ilustrată" - 15 mai 1927) </b></span></td></tr></tbody></table><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana","sans-serif"">“D</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">e</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">
zece ani serbează foștii elevi ai școalelor centrale din Brașov tradiționalul Maial
în Stejerișul Clujului. De zece ani se adună, într'o zi din frumoasa lună Mai,
tineri și bătrâni pe locul unde se va ridica odată şi odată parcul etnografic Național.
Deocamdată vila “Gaudeamus” domineaz</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă </span></i></span><i><span face=""Verdana","sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">terenul
și întrânsa și în jurul ei își uită lumea, în acea zi de primăvară, de grijile
și amarurile vieții, închinând cu prietenii un păhărel de vin, spunând sau
ascultând câte-o vorbă de spirit. ‹‹Acum zece ani am făcut o experiență; azi,
după un deceniu, serbăm consacrarea unui obicei›› - zice, cu drept cuvânt, dl. prof.
Sextil Pușcariu. Și într'adevăr putem să fim ‹‹mândri că, în mijlocul atâtor înnoiri,
am putut salva o tradiție frumoasă››. Dar trebuie să se știe, că n'a fost
tocmai ușoară salvarea. </span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<i><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtHFoyKl0kY95QhmPY3TPRjkmaS0v_wEG10eE_l1XHq1MEO3iUtqm2HWtlM3v1RjwdoSZofVr06e5L7DHIujN2qRHlLtdndXp62P0hTs3qy3GzphosrJhInBLByEbc7XgqcA6RmQpn8dTK/s1600/Maialul+brasovenilor+1933+-+fotografie+din+Piata+Unirii++facuta+inante+de+plecarea+spre+padurea+Hoia.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Maifest" border="0" height="143" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtHFoyKl0kY95QhmPY3TPRjkmaS0v_wEG10eE_l1XHq1MEO3iUtqm2HWtlM3v1RjwdoSZofVr06e5L7DHIujN2qRHlLtdndXp62P0hTs3qy3GzphosrJhInBLByEbc7XgqcA6RmQpn8dTK/s400/Maialul+brasovenilor+1933+-+fotografie+din+Piata+Unirii++facuta+inante+de+plecarea+spre+padurea+Hoia.JPG" title="Maialul șaguniștilor" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Maialul brasovenilor din Cluj din anul 1933 <br />fotografie din Piața Unirii - <br />făcută înante de plecarea spre pădurea Hoia</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing"><i><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana","sans-serif"">(…) Maialul
jubiliar al Brașovenilor clujeni a fost un prilej binevenit de a ne manifesta
din nou solidaritatea. În presara maialului, înainte de a se aduna toți membrii
societății în fața Universității, un grup de brașoveni a avut însărcinarea </span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">să
se închine memoriei foștilor profesori de la liceul din Brașov: Pandele Dima și
George Dima, depunând câte o coroană de flori pe mormintele acestora, aflătoare
în cimitirul central din Cluj. După săvârșirea acestui gest de pioasă aducere
aminte, s'a făcut ‹‹retragerea››, la care au luat parte și reprezentanții școalelor
din Braşov, în frunte cu directorul I. Moşoiu.</span></i></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana","sans-serif""> </span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana","sans-serif"">În
ziua următoare s'a format un convoi imens, în frunte eu elevele și elevii
şcoalelor secundare din orașul nostru. O parte din acest măreț convoi – cel format
de coloana Brașovenilor - a fost filmat împreună cu alte câteva scene din
Stejeriş (“Romana", “Botezul vulpilor”, “Comanda” etc.). Acest film a
rulat apoi la cinematografele din Cluj. După cum se poate vedea din cele
expuse, membrii societă</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ț</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">ii n'au cruțat nici
osteneală, nici bani cu prilejul organizării acestui al zecelea maial, la care
a participat o lume imensă. Cu prilejul primirii profesorilor de la şcoalele centrale
din Brașov - care au fost salutați prin rostul prefectului </span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">maialului,
d. prof. univ. Sextil Puşcariu – directorul I. Moșoiu și-a exprimat bucuria că
vede reînviind o tradiție scumpă prin afirmarea sufletului și solidarității
românești. Dansurile naționale, atât cele executate de elevele și elevii
diferitelor școale secundare, cât și cele jucate de către Brașoveni, au fost de
toată frumusețea. Celelalte puncte din program, bunăoară faimosul botez al
vulpoilor și vulpițelor, au stârnit un mare haz. “Comanda” a fost excelent
organizată, n'a durat prea mult și a decurs în perfectă disciplină. Cei doi
conducători, d-nii profesori Sextil Pușcariu și V. Bologa (Mocu) au dirijat
“comanda” cu iscusin</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ț</span></i><i><span face=""Verdana","sans-serif"">ă şi vervă. Astfel,
rezumând aceste câteva note fugare, putem să constatăm că acest splendid maial
jubiliar a isbutit să creeze, într'o măsură mai accentuată decât alte dăți,
ordinea, disciplina și dragostea de colaborare între membrii societății, precum
și însuflețirea necesară pentru crearea unei atmosfere de veselie generală,
menită să încălzească și să înfrățească sufletele.”</span></i><span face="Verdana, sans-serif"> (articolul “</span><span face="Verdana, sans-serif" lang="RO"><i>Maialul jubiliar al brașovenilor din Cluj</i></span><span face="Verdana, sans-serif">” – semnat <i>prof. Ion Gherghel</i> -
publicat în numărul din <i>mai-iunie 1936</i> al revistei “<i>Gazeta Ilustrat</i></span><span face="Verdana, sans-serif" lang="RO"><i>ă</i></span><span face="Verdana, sans-serif">”)</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjrhpSLcRe4gGkINi6AVWXPDLKt1tzVBTjpEz292wAYT5UHlhEnERGQ_e1QxfHpcUklfmmI8drvFGt9GUIGMcujGRTe5rOdSpbL-YVlkGhKA4JRowQhxppCOYWKWnHJB-8OiShm4Mw51BK/s1600/Maialul+bra%25C8%2599ovenilor+din+Cluj+-+1936.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Pădurea Hoia" border="0" height="196" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjrhpSLcRe4gGkINi6AVWXPDLKt1tzVBTjpEz292wAYT5UHlhEnERGQ_e1QxfHpcUklfmmI8drvFGt9GUIGMcujGRTe5rOdSpbL-YVlkGhKA4JRowQhxppCOYWKWnHJB-8OiShm4Mw51BK/s400/Maialul+bra%25C8%2599ovenilor+din+Cluj+-+1936.JPG" title="Maialul brașovenilor" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Maialul brașovenilor din Cluj - 1936</span></b></td></tr>
</tbody></table>
</span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<b><span face=""Verdana","sans-serif"" style="color: red; font-size: 12pt;"><br /></span></b></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><h4>
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><!--more--></span>Maialul de la Sighișoara<o:p></o:p></span></b></h4></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif">Descrierea cea mai interesantă și mai
completă a unui “<i>Maial</i>” din perioada interbelic</span><span face="Verdana, sans-serif" lang="RO">ă am citit-o în revista </span><span face="Verdana, sans-serif">“<i>Ilustra</i></span><i>ț<span face="Verdana, sans-serif">iunea </span><span face="Verdana, sans-serif" lang="RO">Română</span></i><span face="Verdana, sans-serif">”. Redactorul “<i>Rex</i>” consemna
cu lux de amănunte “<i>povestea Maialului</i>” organizat în anul <i>1937</i> la <i>Sighișoara</i>:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">“<i>De
aproape o lu</i></span><i><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">nă </span><span face=""Verdana","sans-serif"">de
zile bătrânul oraș de pe Târnava Mare e în fierbere. Pe străzile întortochiate,
sugrumate între casele cu o vechime de 500 de ani ale “Burgului”, mul</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ți</span><span face=""Verdana","sans-serif"">mea
școlarilor forfotește fără astâmpăr dintr'o casă într'alta. Tot timpul anului
nu se vorbește de altceva decât de această serbare a tinereții, a primăverii și
acum, când se apropie, fierberea devine din ce în ce mai mare.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>-
Vine maialul!<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">E
serbarea primăverii, care aici se păstrează cu sfințenie. Cu “Ziua maialului"
toate magazinele din ora</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ș</span><span face=""Verdana","sans-serif""> sunt închise, toți
cetățenii Sighișoarei fiind prezenți la această serbare.<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">La
ora 5 dimineața toboșarii, elevi ai școlilor primare, trec împărțiți în patrule
pe toate străzile orașului, răpăind pe pielea de capră semnalul sculării. Se
anunță în bătaia tobelor mânuite de copii că a sosit “maialul” </span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">î</span><span face=""Verdana","sans-serif"">n
cetate. Zidurile bătrâne și groase ale
cetății, care au cunoscut asalturile atâtor seminții barbare, apar în ziua “maialului”,
</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">î</span><span face=""Verdana","sans-serif"">n
primele raze ale soarelui care străpung ceața lăptoasă ce se ridică de pe
dealuri sub o strălucire nouă. Mușchiul și umezeala, care au mâncat zidurile,
în bătaia primelor raze de soare, par niște solzi strălucitori de aur. A întinerit
cetatea! - spune un bătrân care a cunoscut pe aici trecerea mai multor împărați.<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">Totul
trebuie să întinerească de ziua “maialului”. Dar iat</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă</span><span face=""Verdana","sans-serif"">
că, din susul cetății, din dreptul bisericii care are o vechime de o jumătate
de secol și care domină cu făptura ei gheboasă întregul oraș, coboară panta repede
a “Str</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă</span><span face=""Verdana","sans-serif"">zii
morarilor”, cu muzica </span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">î</span><span face=""Verdana","sans-serif"">n frunte, gimnaziul de băieți. Fiecare
elev are o lentă maiestuoasă de frunze verzi care îi înfășoară pieptul, frunze
verzi la pălărie și steagul cu culoarea clasei lor în mână. Plecare pas e
subliniat de un: “URA!" puternic, care n</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ăvă</span><span face=""Verdana","sans-serif"">lește
din piepturile tinere, străpungând aerul limpede al dimineții. Pe fețele
copiilor se citește deosebita importanță ce simt că o au. E “maialul” lor </span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">și în ziua a</span><span face=""Verdana","sans-serif"">sta
orașul e în stăpânirea tineretului.<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""Verdana","sans-serif""><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Aici,
la poarta neagră care deschide scara acoperită cu 700 de trepte ce duce până în
vârful dealului, gimnaziul s'a oprit, în așteptarea celorlalte școli, care au
plecat din vale să se întâlnească.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRWm8Ay2m1BC2aW8MFVoPZYUqpyzMWxdM8lLutLVcl0s2lVB6b0UKH9xQxhUXqmCybPROKV-3Ujma69xJuyxiEdvJ0bD7T9hbDAjfsG5AA_ZwczSE9RQqSVy93iv0lBh3XD4-jUuV_qujd/s1600/Cortegiul+%25C8%2599colilor+de+fete+%25C8%2599i+fanfara+b%25C4%2583ie%25C8%259Bilor+la+Maialul+din+Sighi%25C8%2599oara+-+1937.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Sighișoara" border="0" height="168" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRWm8Ay2m1BC2aW8MFVoPZYUqpyzMWxdM8lLutLVcl0s2lVB6b0UKH9xQxhUXqmCybPROKV-3Ujma69xJuyxiEdvJ0bD7T9hbDAjfsG5AA_ZwczSE9RQqSVy93iv0lBh3XD4-jUuV_qujd/s400/Cortegiul+%25C8%2599colilor+de+fete+%25C8%2599i+fanfara+b%25C4%2583ie%25C8%259Bilor+la+Maialul+din+Sighi%25C8%2599oara+-+1937.JPG" title="Maialul" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Cortegiul școlilor de fete și fanfara băieților<br />la Maialul din Sighișoara - 1937</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing"><i><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">Din
piața cetății, de unde porumbeii s'au refugiat pe acoperișurile </span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ț</span><span face=""Verdana","sans-serif"">uguiate
de frica mulțimii care a năvălit în împărăția lor liniștită, se aude o muzică
solemnă. Celelalte școli, care nu au muzica lor proprie, și-au angajat două
muzici din Laslea Mare, sat din apropierea Sighișoarei, unde sătenii și-au
organizat niște orchestre renumite cu tobă mare, flighorn, trompete, flaute,
alămuri și un șef marțial, care comandă cu un baston mai împodobit decât cel al
tambur-majorului din muzica regimentului de gardă călare. Cele trei muzici
cântă marșurile tinereții și ale primăverii. “A venit frumosul Mai" e
cântat de cel pu</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ț</span><span face=""Verdana","sans-serif"">in
50 de ori în aceste zile, deși frumosul Mai e pe isprăvite. Asta nu poate însă
răci întru nimic entuziasmul tinerelor vlăstare, care îl cântă cu o ardoare
neobosită.</span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""> </span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Î</span><span face=""Verdana","sans-serif"">n
sfârșit, toate școlile s'au adunat pe o mică piațetă prăvălită între casele </span></span></i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>bătrâne
din cetate, în fața locuinței prefectului. Cele trei muzici intonează </i></span><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">câteva
imnuri. Un elev ține un scurt discurs și după trei “Ura” care fac s</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă </span><span face=""Verdana","sans-serif"">se
cutremure caldarâmul de cinci ori centenar al cetății, alaiul înverzit al
școalelor coboară
spre oraș. Străzile din cetate sunt parcurse în zig-zag de alaiul elevilor și elevelor.
E restul unei vechi tradiții, care cerea ca în ziua “maialului” elevii s</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă</span><span face=""Verdana","sans-serif"">
intre din casă în casă, unde căpătau daruri și bani pentru școală. A rămas
astăzi numai acest mers plin de pitoresc, în zig-zag, de-a lungul străzilor bătrânei
cetăți și vizitarea câtorva notabili, de către elevii muzicanți care “trag o
cântare” în cinstea fiecăruia primind în schimb bani, vin și dulciuri.</span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""> </span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""><o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">Coborârea
din cetate se face în sunetul muzicilor și în uralele elevilor. Apoi urmează o
scurtă defilare prin orașul nou, care se întinde acum până departe în jurul
cetății. Elevele tuturor școalelor de aici, îmbrăcate în alb, poartă două câte
două, minunate coroane de flori naturale, în toate culorile, care îmbălsămează
aerul cu parfumul lor. În ajun, toate grădinile “au fost jefuite” de flori </span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ș</span><span face=""Verdana","sans-serif"">i
toți stejarii de frunze, cu care s'au făcut cununi și coroane.</span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""> </span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""><o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"">La
ora 9 dimineața defilarea e terminată. Acum convoiul se reface pe drumul care
duce spre pădure. Tot orașul – fără excepție – se mută în pădure. Nimeni nu
lipsește de la serbarea din pădure. La ora 12, nu găsești nici o urmă de om în
Sighișoara. Până și restauratorii au pus lacătele la prăvălii pentru ziua asta
mare și au pornit și ei la pădure. Aici, fiecare familie se așează la umbra unui
copac, sub care își face un cort de verdeață. Din “tronul” greu pe care l-au
cobor</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">â</span><span face=""Verdana","sans-serif"">t
din carul cu boi, scot tacâmurile și merindele. Se aprind focurile, la care se
frige celebra “fleic</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă </span><span face=""Verdana","sans-serif"">de Sighișoara”, mai gustoas</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ă</span><span face=""Verdana","sans-serif"">
decât “fleica de Bra</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">ș</span><span face=""Verdana","sans-serif"">ov". Vinul dulce de pe Târnava
face aici minuni și pe lânga fleica piperată e un adevărat balsam răcoritor.
Astăzi e domnia tineretului, care profită larg de toate libertățile acordate de
această zi. Se dansează, se cântă, se bea zdravăn.</span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""> </span></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif""><o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cei
în vârstă încep, mai pe seară, să facă vizite de la un cort de verdeață la
altul. Vinul s'a lăsat greu în picioare iar gâtlejul nu mai poate scoate decât sunete
nearticulate. Distanțele de câțiva pași dintre corturile de verdeață sunt
acoperite cu mare dificultate, deoarece picioarele au devenit independente și
nu vor să meargă altfel decât în zig-zag. Noroc de carele cu boi care transportă
la domiciliu aceste nevinovate victime ale “maialului”. La ora 8, pădurea se
golește. Domnia tineretului nu s'a terminat însă. Până a doua zi în zori se
dansează și se cânta la Salonul de dans din oraș.</i></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i> </i></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;">A
doua zi viața omului intră în normal. Cei ce s'au sărutat cu ardoare ieri și și'au
jurat prietenie eternă, astăzi se duc gravi la slujbe, se salută fără zâmbet,
își dau mâna fără să pară a-și aminti nimic. Sunt niște bravi cetățeni care își
văd de treaba lor. “Maialul” s'a ispr</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="font-style: italic; mso-ansi-language: RO;">ă</span><span face=""Verdana","sans-serif""><i>vit. </i>(articolul<i>
“Maialul la Sighi</i></span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="font-style: italic; mso-ansi-language: RO;">ș</span><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;">oara”
</span><span face=""Verdana","sans-serif"">– semnat</span><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;"> “Rex” </span><span face=""Verdana","sans-serif"">– publicat în numărul din</span><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;"> 9 iunie 1937</span><span face=""Verdana","sans-serif""> al revistei </span><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;">“Ilustra</span><span face=""Verdana","sans-serif"" lang="RO" style="font-style: italic; mso-ansi-language: RO;">țiunea Română</span><span face=""Verdana","sans-serif"" style="font-style: italic;">”)</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><h4>
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><span><!--more--></span>Maialul de astăzi</span></b></h4></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div>
<div class="wp-caption-dt" style="background: white; margin-bottom: .25in; margin-left: 0in; margin-right: 0in; margin-top: 0in; margin: 0in 0in 0.25in; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="background-color: transparent;">Astăzi
sărbătoarea a pierdut semnificațiile din interbelic, rămânând, acolo unde mai
este păstrată, o petrecere școlară sau a întregii comunități, închinată
primăverii și adesea suprapusă cu serbarea de sfârșit de an școlar, prilej
de dansuri și parade ale portului tradițional. Tradiția merge mai
departe anual în <i>Râșnov, Orăștie, Brașov</i> (<i>Maialul Junilor</i>). La
<i>Bistrița</i> se ține în fiecare an <i>Maialul Elevilor Năsăudeni</i>. La <i>Sibiu</i>
are loc anual tradiționala <i>Paradă a elevilor de la Colegiul Brukenthal </i>și ai celorlalte
școli germane. (</span><a href="https://povestisasesti.com/2013/06/19/maifest-maialul-la-sasi-si-la-romani/" style="background-color: transparent;"><span face=""Verdana","sans-serif"">https://povestisasesti.com/2013/06/19/maifest-maialul-la-sasi-si-la-romani/</span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="background-color: transparent;">)</span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhm3Tecm9y43nKvNbgDOXrrX-U-uf7CApl2KMyRe5vrE25Bo1XzG-rFJon9MesZshtxs9-J9kxhZkyKqBOgxWZFDsbZgKB1AGiQtMRg5LZweZgRq2rUmdc4ADi1Q0Kizth2ou1cn2wbK0uf/s1600/%25E2%2580%259EMaialul+de+azi%25E2%2580%259D+la+Sibiu.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhm3Tecm9y43nKvNbgDOXrrX-U-uf7CApl2KMyRe5vrE25Bo1XzG-rFJon9MesZshtxs9-J9kxhZkyKqBOgxWZFDsbZgKB1AGiQtMRg5LZweZgRq2rUmdc4ADi1Q0Kizth2ou1cn2wbK0uf/s400/%25E2%2580%259EMaialul+de+azi%25E2%2580%259D+la+Sibiu.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">„Maialul de azi” la Sibiu (sursa: www.tribuna.ro)</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="wp-caption-dt" style="background: white; margin-bottom: .25in; margin-left: 0in; margin-right: 0in; margin-top: 0in; margin: 0in 0in 0.25in; vertical-align: baseline;">
<span face="Verdana, sans-serif" style="background-color: transparent; font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-64997620804860904642023-04-21T09:30:00.000+03:002023-04-21T14:54:01.758+03:00Datini de Sângeorz<div class="MsoNoSpacing">
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: right;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>„Sf. Gheorghe ca un soare<o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: right;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Dete ploaie cu răcoare</i></span></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și ne scaldă la picioare.”</i></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: right; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px; text-align: left;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i>Ziua de 23 aprilie</i> - numită în popor și </span><i>Sângeorz</i><b> </b>sau <i>Sân-Geor<b>ge</b></i><span face=""verdana" , sans-serif"><b> </b>- e destinată pomenirii și cinstirii sfântului și măritului <i>Sf. Mucenic Gheorghe</i>, purtătorul de biruință, patronul naturii înverzite și al vitelor în credința populară. Această zi era considerată în vechime de români ca fiind timpul din an în care <i>Sfântul Gheorghe</i> lua cheile de la <i>Sf. Dumitru</i> pentru a deschide porțile naturii către viață.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdt5-x1-V3gdVmWZbB4oVIFExM_PDizx9dLo-vfsqpjiZZbtkCy6gClFyStTT95Aky3wNQTdHCJrchzXwzSaU0uRKXFZTsCeUNuBeBxqe36A2Pgs5MIkpAUAlrR0SpQBFsy2eK9_rQIBnp/s1600/SFG.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;"><img border="0" data-original-height="491" data-original-width="331" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdt5-x1-V3gdVmWZbB4oVIFExM_PDizx9dLo-vfsqpjiZZbtkCy6gClFyStTT95Aky3wNQTdHCJrchzXwzSaU0uRKXFZTsCeUNuBeBxqe36A2Pgs5MIkpAUAlrR0SpQBFsy2eK9_rQIBnp/s400/SFG.JPG" width="268" /></span></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b style="font-size: small;"><span style="color: red; font-family: verdana;">Sf. Mucenic Gheorghe <br />omorând balaurul</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">În seara de dinaintea zilei de <i>Sf. Gheorghe</i> românii </span><span>puneau ramuri verzi de salcie și de rug la stâlpii porților, la ferestre și la uși </span><span face=""verdana" , sans-serif">pentru a împiedica strigoii să le intre în bătătură sau în case. Aceste ramuri se păstrau pentru a fi folosite peste an ca leacuri. Câteva dintre ramurile verzi se dădeau hrană vitelor “<i>ca acestea să fie ferite de duhurile rele</i>”. Tot în seara de dinaintea <i>Sângerzului</i> românii ardeau opincile rupte și sdrențele de haine vechi iar cenușa lor o amestecau cu untură râncedă. Cu acest amestec erau unse ușile grajdurilor “c<i>a să nu intre strigoii la vaci și să le ia laptele</i>”. Prin alte părți se afumau vitele și staulele cu tămâie iar ugerul vacilor se ungea cu o “<i>unsoare descântată pe pragul ușii sau pe dosul unui scaun, mestecată cu untură de porc, leuștean și pelin. Unsoarea se lipea pe baierul găleții de muls și de aici nu era îndepărtată până când nu se isprăvea, ungându-se cu ea țâțele de câte ori se mulgea</i>.” (1)</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În ajunul Sfântului Gheorghe “<i>mai înainte de a veni vitele de la pășune, toți acei care posedă vite și le așteaptă să vie, se grăbesc a pune la ușa coșarei o căldărușe cu apă, în care se pune și un ou nefiert ; apoi alături de aceasta, o brazdă verde, iar lângă brazdă și o plantă cu rădăcina scoasă, care rădăcină are forma țâței de vacă, numită de popor bărdenie, în fine, pe lângă toate acestea se pune și focul pe bălegarul uscat de la vite, ca să fumege. Atunci se dă drumul vitelor ca să treacă peste acestea în coșare. Credința zice: toate acestea se fac pentru ca vitele să aducă lapte mult</i>.” (2)</span></div>
</div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Urzicatul sau urzicarea</b><span face=""verdana" , sans-serif"> era și el un obicei practicat în foarte multe dintre satele românești: “<i>Urzicarea se obișnuiește a se face tot de Sf. Gheorghe. Copiii se urzică unii pe alții. Hărnicia o dovedește cel ce se scoală mai de dimineață și are astfel drept să urzice pe cel ce doarme încă. Cel mai harnic și mai îndemânatic este cel care urzică.” Tot în dimineața zilei de Sângeorz, “până nu răsare soarele, oamenii se scaldă pentru prima oară, într'o apă curgătoare, ca să le ție sănătatea și să-și “spele relele". Fetele se scaldă în apă neîncepută.” </i>(2)</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cel mai des întâlnit obicei de Sf. Gheorghe era însă <b>udatul</b>: “<i>Dis de dimineață în ziua de Sângeorz se scoală feciorii și se duc la șipot, la izvor, la fântână, de unde obișnuiesc a duce apă de băut; acolo întâlnesc fete care merg după apă; le prind și le udă bine”. Se credea că “udatul se face de bucurie și mulțumită lui Dumnezeu.</i>” (3)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://4.bp.blogspot.com/-9HKv0N51J_Y/VxnMK-0IKFI/AAAAAAAAHns/kZL7ynJ7vEcR142-e5JkZ293KArvRjjiwCKgB/s1600/Moro%25C8%2599eni%2Bstropind%2Bfetele%2Bcu%2Bapa%2Bde%2BS%25C3%25A2ngeorz.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="264" src="https://4.bp.blogspot.com/-9HKv0N51J_Y/VxnMK-0IKFI/AAAAAAAAHns/kZL7ynJ7vEcR142-e5JkZ293KArvRjjiwCKgB/s320/Moro%25C8%2599eni%2Bstropind%2Bfetele%2Bcu%2Bapa%2Bde%2BS%25C3%25A2ngeorz.jpg" title="Sangeorz" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Udatul în Maramureș</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Obiceiul udatului are la origine credința conform căreia Sf. Gheorghe e omorâtorul balaurului care ținea apele: “<i>Se zice că demult, pe când balaurii erau cei care țineau apele, cari nu dădeau la oameni apă din fântână până nu i se da să mănânce câte un om, pe atunci Sf. Gheorghe era vânător, iar câinii lui erau lupii (el peste lupi orânduiește: ce au să mănânce), el a fost acela ce a mers cu sulița și a omorât pe balaurii aceia.</i>” (4)<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cea mai importantă datină a acestei zile era însă aceea a aprinderii <b>focului viu</b>: “<i>În ajunul Sf. Gheorghe se freacă două lemne unul de altul, până când se aprind și încep a arde. Cu acest foc se aprinde o grămadă de vreascuri, strânsă mai dinainte. Când lemnele au început să ardă bine și para focului se înalță, atunci toți încep a juca în jurul focului și sar peste el. După ce se satură de jucat și de sărit, așteaptă fiecare să înceapă a se stinge focul și luând câte un tăciune se duc acasă și afumă mai ales mielușeii, cu foc viu. În părțile muntoase ale Bucovinei, se face focul mai ales când se scot oile prima oară la munte.</i>” (2)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://2.bp.blogspot.com/-xPCdNpZkoXc/VxnMKkIFqFI/AAAAAAAAHnk/SEL-EPpQ9EQ50X-Yx1AiZWZMV20P9uQQgCKgB/s1600/Focul%2Blui%2BS%25C3%25A2ngeorz.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="" border="0" height="272" src="https://2.bp.blogspot.com/-xPCdNpZkoXc/VxnMKkIFqFI/AAAAAAAAHnk/SEL-EPpQ9EQ50X-Yx1AiZWZMV20P9uQQgCKgB/s320/Focul%2Blui%2BS%25C3%25A2ngeorz.jpg" title="Sangeorz" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Foc de Sângeorz</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Numeroase sunt și superstițiile românilor legate de această zi:<o:p></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă e semn de an bogat;</span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- cine se va spăla pe față cu rouă în dimineața zilei de Sf. Gheorghe, toată vara va fi sănătos și nu-i vor ieși pete pe față;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- de Sf. Gheorghe fiecare om ar trebui să se păzească ca în acea sară să iasă afară cu capul gol, fără pălărie, căci lesne i se poate întâmpla ca strigoaicele să-l prindă și să-l facă cal de strigoi;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- să nu dormi în ziua de Sf. Gheorghe, că iei somnul mieilor;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- în seara de Sf. Gheorghe se duc oamenii la pândă pe câmp, căci cred că atunci ard comorile;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor, îi aude vorbind;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- cerul se deschide în noapte de Sf. Gheorghe și dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucul, salcia și toți pomii pădurilor;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- în ziua de Sf. Gheorghe oamenii se cântăresc ca să nu se lipească farmecele de ei;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- în ziua de Sf. Gheorghe se pune în stâlpii porții răchită, în brazde, ca să se prindă bucatele ca răchita;<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- se crede că este bine a se scula în ziua de Sf. Gheorghe înainte de răsăritul soarelui și a presura împrejurul vacii mac, și făcând așa, nimeni nu va putea lua laptele de la acea vacă, așa cum nu-i nimeni în stare să culeagă macul presărat. (5)<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Surse:<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""> </span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(1) Articolul “Datini de Sf. Gheorghe” – “Ilustrațiunea Română” din 21 aprilie 1937<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(2) Tache Papahagi – “Din folklorul Romanic și cel Latin” – Tipografia “România Nouă” – 1923<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(3) A. Viciu – articolul “Datini de Sângeorz” – publicat în revista “Comoara satelor” – numărul din aprilie 1926<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(4) Elena Niculiță Voronca – “Studii de folclor” – Editura “Tipografia Gutenberg” – 1912-1913<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(5) Arthur Gorovei – „Credinți și superstiții ale poporului român” – Editura “Librăriile Soccec” -1915</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-7406120501683449372023-04-13T08:30:00.000+03:002023-04-13T08:52:24.090+03:00Obiceiuri și farmece de dragoste de Paști
<div style="text-align: justify;"><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Marile sărbători ale anului au fost considerate întotdeauna cele mai potrivite prilejuri pentru a face farmece. <i>Sărbătoarea de Paște</i> - un simbol al renașterii și al reînvierii - nu putea să reprezinte o excepție. Am găsit descrierea câtorva dintre aceste vechi ritualuri și obiceiuri într-un <i>număr special de Paști</i> al revistei <i>“Ilustrațiunea Română”</i> – num</span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">ărul din </span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US"><i>27 aprilie 1932</i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">:</span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US"> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1DxJK79BzuMg8fSTrN6o9KjZ0vD41n8asQI8FNco9T1pr-jB8NeXdE_9HQ59GslHOIIglMd1xxwC9QSLq6PR9wMB6iomiLW_lQAklxVF7GiUwRLlNekdq-RfFuQEntHgVyzVMrFNmvIw/s1600/Obiceiuri+de+Pasti+pictur%C4%83+naiv%C4%83+(Florin%2BE%C5%9FanuEpoch%2BTime).jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg1DxJK79BzuMg8fSTrN6o9KjZ0vD41n8asQI8FNco9T1pr-jB8NeXdE_9HQ59GslHOIIglMd1xxwC9QSLq6PR9wMB6iomiLW_lQAklxVF7GiUwRLlNekdq-RfFuQEntHgVyzVMrFNmvIw/w400-h310/Obiceiuri+de+Pasti+pictur%C4%83+naiv%C4%83+(Florin%2BE%C5%9FanuEpoch%2BTime).jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><br /></td></tr>
</tbody></table><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US"> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“În
ajunul sărbătorilor, fiecare fată își pregătește o cămașă nouă după ultima
modă, care după dorința și râvna ei… ‹‹va fi cea mai frumoasă din sat››. Cămașa
trebuie lucrată nu numai cu mare îngrijire dar și cu multă curățenie, căci nu
are voie s’o spele trei săptămâni și în tot acest interval trebuie să
rămâie </span></i><i><span face=""verdana" , sans-serif" style="line-height: 115%;">‹‹tot ca nouă››</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">. Fata care și-a cusut o astfel de cămașă ia în seara
de ajun o cofă și trei fire de busuioc și merge să scoată apă din râul care
curge prin apropiere. Se întoarce apoi acasă, recitând pe drum versurile unui
farmec care îi va asigura succesul la joc. În pragul ușii, ea bea de trei ori
apă din cofă și încheie farmecul astfel:</span></i></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cum nu poate popa face aghiasmă<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Făr’de busuioc,<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">A</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">șa să nu poată începe feciorii<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US" style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i>Făr’ de mine nici un joc!</i></span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEtceFmJVrh6Ulvk3qSSjLjh-VKqUg5-G9YakR6KOcxsn3j3asbUjEcMFAe6vTTHRI9ntush1qLUg8sQW522H_dBZW0TgqsfPkCq0QqI-3wkw7XD-Luc3KXLCwIWAXqvogdeVfL67jA5I/s1600/Fata+merge+sa+scoata+apa+din+raul+care+curge+prin+apropiere....jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEtceFmJVrh6Ulvk3qSSjLjh-VKqUg5-G9YakR6KOcxsn3j3asbUjEcMFAe6vTTHRI9ntush1qLUg8sQW522H_dBZW0TgqsfPkCq0QqI-3wkw7XD-Luc3KXLCwIWAXqvogdeVfL67jA5I/s1600/Fata+merge+sa+scoata+apa+din+raul+care+curge+prin+apropiere....jpg" width="160" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><b><span style="color: red;">Adunând apă de dragoste<br /> și frumusețe</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">A doua zi de dimineață, adică în ziua de Paști, pe când cântă cocoșii a treia oară, fata pornește în faptul zilei la râu pentru a-și lua </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">“</span><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">apă de dragoste și frumusețe</span></b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">”. Pe drum ea rostește cuvintele farmecului, care se termină astfel:</span></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cum e mai ales grâul de sămânță din toate buruienile,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Așa să fiu eu mai aleasă și mai frumoasă dintre toate fetele!<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Cum e mai ales păunul decât toate păsările,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Așa să fiu eu mai aleasă și mai frumoasă dintre toate fetele!</i><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">După ce se închină spre Răsărit, ea ia cu mâna dreaptă apă și-o aruncă peste cap. Apoi își umple cofa din nou și se întoarce repede acasă, să n</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">’o vad</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă nimeni. Ajungând acasă ia o strachină mare, nouă, toarnă apă într</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">’</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ânsa, ia apoi cele trei fire de busuioc cu care a fost seara la râu și le pune împreună cu un ou roșu și cu câțiva bănuți de aur sau argint în apa din strachină. Cu această apă fata se spală apoi pe obraz, învârtind în același timp oul pe umerii obrajilor. </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Farmecul acesta va trebui să înfăptuiască următoarele minuni</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">: </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">să fie sănătoasă și roșie la obraz ca oul, plăcută, iubită și atrăgătoare ca busuiocul, curată ca aurul sau argintul, să aibă bani mulți în timpul anului, să fie jucată la horă și – bineînțeles – să se mărite cât mai curând. </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">După ce s</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US">’a </span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">spălat și închinat, se pregătește să se înțolească în cel mai frumos costum al ei. Înainte de a pune cămașa cea nouă ea trece prin ea un cărbune aprins, întovărășind gestul cu o formulă, și ea făcătoare de minuni</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US">:</span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">Precum este c</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ărbunele acesta aprins și viu,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Tot așa să fiu și eu sprintenă,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><i>Tot așa să fiu și eu văzută și luată în seamă de toți!</i></span><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioE25Z61bUmPH0wHW3YwU2Zut7srbfV89kqaw9uHjPDp-tImocYZy9s8-D5YUfoUOVn4-VKHu3FocDGLfFfGKnnW1cgyEiQ6ru0K3xhn4PlWzqYS8Z7rvCfJdcTh-CN4TEKtCvG3Ycltw/s1600/Inrositul+oualor+de+pasti.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="158" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioE25Z61bUmPH0wHW3YwU2Zut7srbfV89kqaw9uHjPDp-tImocYZy9s8-D5YUfoUOVn4-VKHu3FocDGLfFfGKnnW1cgyEiQ6ru0K3xhn4PlWzqYS8Z7rvCfJdcTh-CN4TEKtCvG3Ycltw/s1600/Inrositul+oualor+de+pasti.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="font-size: 12.8px;"><b><span style="color: red;">Înroșind ouăle de Paști</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"> loc de cărbune se poate trece prin cămașă și lumânarea aprinsă în noaptea Învierii. Fata care îndeplinește cu strictețe toate punctele farmecului intră plină de voie bună și speranță în sărbători. Dar cu toate acestea încă nu s</span></span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">’a terminat </span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">îndeplinirea farmecelor de Paști. </span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Fata când se scoală de la masa Învierii, se închină și recită încă vreo câteva strofe care trebuie să o facă </span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">‹‹regina horei››</span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">; pe acestea le </span><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">sfârșește când pășește pragul casei, pornind spre adunarea fetelor și a flăcăilor.</span></i></div></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Fiecare fată mare are obiceiul în fiecare sărbătoare, dar mai ales de Paști, ca după ce și-a scos hainele de joc, din locul unde au fost păstrate, să le atârne pe ușă înainte de a le îmbrăca. După cum ușa trebuie să fie atinsă de oricine vrea să intre în casă, tot așa și fata să fie văzută și cântată de feciori, neputând s</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">’o treac</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă nimeni cu vederea(...). </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Multe fete își fac în ziua de Paști </span><span face=""verdana" , sans-serif">‹‹de dragoste››</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US"> prin flori, </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">legături de flori numite de dragoste, culese de pe patru dealuri sau patru câmpuri, pentru ca tot astfel să vie la ele flăcăii din cele patru zări. </span><span face=""verdana" , sans-serif">Afară de aceste farmece, fetele de la țară își mai fac </span><span face=""verdana" , sans-serif">‹‹de parte›› sau ‹‹de ursită›› </span><span face=""verdana" , sans-serif">pentru a-și cunoaște sau a-și hotărî viitorul, cu ajutorul fermecătoarelor sau a vrăjitoarelor. Drumul spre căsătorie și-l deschid cu tort tors de o fetiță de șapte ani.</span></i></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEif3-EZ6d0r8rbgyYTVwoGw4DYkOJPvPU44MQs953PEN3MAZC4xWU8HAJxTSpL_7oP6_UzNtMk3mpysox7Yrh98Lgt7I3FhNaOkP2GeGyhpTp3LTth7KfO7YbMKl8ziqe3lzLbzhpsuMnU/s1600/La+joc,+in+zilele+de+Pasti.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEif3-EZ6d0r8rbgyYTVwoGw4DYkOJPvPU44MQs953PEN3MAZC4xWU8HAJxTSpL_7oP6_UzNtMk3mpysox7Yrh98Lgt7I3FhNaOkP2GeGyhpTp3LTth7KfO7YbMKl8ziqe3lzLbzhpsuMnU/s1600/La+joc,+in+zilele+de+Pasti.jpg" width="150" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">La joc,<br /> în zilele de Paști</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: medium;"><i><span style="font-family: verdana;">Pe lângă cele înșirate până aici, o seamă de fete mai obișnuiesc ca în ziua de Paști, la biserică, să-și puie un ou roșu în sân ca să fie totdeauna roșii în obraji. Peste zi ele lipesc găoace de ouă roșii la ușile caselor lor ca să vie mai degrabă pețitorii.</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: medium;"><i><span style="font-family: verdana;"><o:p></o:p></span></i></span></div></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><i style="font-family: verdana;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Există și alte farmece, legate de binele casei</span></b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">: </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">iarba verde se împrăștie pe pragul ușii pentru ca toți ai casei să calce pe ea și să devie sănătoși, plăcuți și frumoși ca iarba. Plugarii și meșteșugarii își pun unealta lor principală sub pragul ușii, unde o lasă să stea trei zile, călcând pe ea, pentru a avea mai apoi spor la lucru. Prin unele părți se pune după ușă un răsad proaspăt de iarbă, lăsându-l acolo să se uște trei zile</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">; apoi se </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">afumă cu el bolnavii de junghiuri pentru ai însănătoși.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Altă datină curioasă e aceea ca toți oamenii dintr-o casă să puie în noaptea Învierii câte un pahar cu apă și pe pahar o bucățică de pâine. Când se întorc de la biserică fiecare cercetează paharul său. Dacă a secat apa înseamnă că va muri mai înainte de un an, iar dacă apa n</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US">’a sc</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>ăzut ei cred că vor trăi încă mult timp.”</i><o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sursa</span><span lang="EN-US" style="font-family: verdana; font-size: medium;">: articolul “<i>Obiceiuri și farmece de Paști</i>” – numărul special de Paști din <i>27 aprilie 1932</i> al revistei <i>“Ilustrațiunea Română”</i> – citit din colecția </span><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><a href="http://digitool.dc.bmms.ro:8881/R/"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="EN-US"><i><span style="color: red;">Bibliotecii Digitale a Bucureștilor</span></i></span></a></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span><br /><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin-bottom: 0.0001pt; orphans: 2; text-align: left; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<div style="margin: 0px; text-align: justify;">
<span class="MsoHyperlink" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US">#farmece #descântece # obiceiuri #Paste</span></span></div>
<div style="margin: 0px;">
<span class="MsoHyperlink"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="EN-US" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-30397510537963681432023-04-09T12:00:00.000+03:002023-04-13T08:43:18.012+03:00Duminica Floriilor – datini, credințe, superstiții<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“<i>De Florii eram siguri că vin, cad întotdeauna cu o
săptămână înainte de Paști; dar de soare aproape că ne pierdusem nădejdea.
Primăvara s'a lăsat așteptată ca o ibovnică învățată de femei cu nărav să nu
dea buzna peste flăcăi: ‹‹Lasă-l să te aștepte și să crape fierea în el, că așa
te va iubi mai mult!›› Ni-i dragă primăvara deacum - nu pentru că zâmbește mai
șăgalnic decât pe vremuri, dar pentru că ne-a lăsat să o dorim mai mult. Iarna
a avut grijă să sosească de timpuriu și să zăbovească asemeni unui musafir
prost crescut. Și-a fost o iarnă vai, nu încruntată ca un dictator, ci
arțăgoasă ca o cumătră</i>” – consemna reporterul Ion Pas în numărul din <i>8
aprilie 1928</i> al revistei “<i>Realitatea ilustrată</i>”. Și parcă atât de bine se
potrivesc cuvintele lui astăzi, după atât de multe primăveri care au trecut
peste noi.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqptgoS0puuSLyEtjXl7NjvK-pzpajzof9zgQWtpwVP7u8pwGSL07dMvKgZD2ajh3MpuH9MZx-pXYoSsYaWUCWIhGCe0EzyS7zKNDLR0CXMD02pFmcX74AmVvXprrMejnwjYW_g01yaukl/s1600/Abina+15+martie+1915.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="474" data-original-width="575" height="263" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqptgoS0puuSLyEtjXl7NjvK-pzpajzof9zgQWtpwVP7u8pwGSL07dMvKgZD2ajh3MpuH9MZx-pXYoSsYaWUCWIhGCe0EzyS7zKNDLR0CXMD02pFmcX74AmVvXprrMejnwjYW_g01yaukl/s320/Abina+15+martie+1915.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Ziua
de Florii </i>este cea care deschide șirul marilor sărbători domnești din <i>Săptămâna
Patimilor</i>. </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">În <i>Duminica Floriilor,</i> numită și
<i>Duminica Stâlparilor,</i> se sfințesc prin rugăciune și stropire cu agheasmă ramuri
înmugurite de salcie, care se împart mai apoi creștinilor. Ramurile de salcie
amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întâmpinat
Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. Aceasta nu este însă singura semnificație
dată de popor ramurilor de salcie sfințite în duminica de Florii</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoTableGrid" style="border-collapse: collapse; border: none; margin-left: 15.5pt; mso-border-alt: solid black .5pt; mso-border-themecolor: text1; mso-padding-alt: 0in 5.4pt 0in 5.4pt; mso-yfti-tbllook: 1184;">
<tbody>
<tr style="mso-yfti-firstrow: yes; mso-yfti-irow: 0;">
<td style="border: none; padding: 0in 5.4pt; width: 231.8pt;" valign="top" width="309"><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">La
cea piatră răzimată<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Maica
Sfântă-i supărată.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Vin
trei îngeri și-o întreabă:<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">-
Ce e</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ști, Maică, supărată?<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Cum să nu fiu supărată,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Că cu ochii m</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’am
uitat,<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Pe
Hristos cum l-or luat,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mi
l-or luat și mi l-or dus<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">La
curțile lui Pilat,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Pe
cruce de lemn l-or pus,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu
sulița l-or străpuns,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Apă
și sânge a curs.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Și-l
luară și-l sburară, <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sus
la cer îl ridicară.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Plânge
Maica și se frânge<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Și
inima’i înoată’n </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">sânge.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</td>
<td style="border: none; padding: 0in 5.4pt; width: 232.6pt;" valign="top" width="310"><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Luna fața și-a schimbat,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Soarele s</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’a’ntunecat!<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sălcioară,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Pleac</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă-ți vârful și te fă punte<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să trec,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Că mă înec.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Iară salcia și-a plecat vârful<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Și s</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’a
făcut punte<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">și
a trecut Maica Domnului.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Și
i-a zis:<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">-
Să fii blagoslovită!<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În
ziua de Florii,<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să
te ia toți oamenii prin mâini!<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-family: verdana; font-size: medium;">(……………….)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</td>
</tr>
<tr style="mso-yfti-irow: 1; mso-yfti-lastrow: yes;">
<td colspan="2" style="border: none; padding: 0in 5.4pt; width: 6.45in;" valign="top" width="619"><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">(Tudor
Pamfile – studiul etnografic “</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Sărbătorile
de toamnă și postul Crăciunului</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” – editura Libr</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">riile Socec & Comp.
– 1914)</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Numeroase erau în alte timpuri ritualurile care se făceau
în ziua de Florii. Câteva dintre acestea au fost inventariate de etnologul
Arthur Gorovei și publicate în lucrarea </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Credințe și superstiții ale poporului român</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">” (editura Librăriile Socec & comp., 1915)</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În ziua de Florii se înghițesc mâțișoare sfinte spre a fi
scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mâțișoare sfințite,
ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mâțișoarele se păstrează
și vara, și la vreme de zloată, trăsnete și grindină se pune o crenguță din ele
pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina.
(Bucovina)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mâțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a
le pune sub streșina grajdului, și numai când tună și fulgeră a afuma casa cu
ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. (Bucovina)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cum va fi vremea în ziua de Florii, tot așa va fi și în
ziua de Paști.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi04W1aIlNdxqqRr9inb2StkrSsYqtwgUmSeht4nbh2ZJc8JmemUF-fEZ6sze8mxHK25ytbmq2G66o9agJOUq2tWkxrqkx5UiHdwaxnIxmfInKlEgIgBD4PaHJ4mINN_yABO6zqt1phRVn2/s1600/Florii1.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="702" data-original-width="549" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi04W1aIlNdxqqRr9inb2StkrSsYqtwgUmSeht4nbh2ZJc8JmemUF-fEZ6sze8mxHK25ytbmq2G66o9agJOUq2tWkxrqkx5UiHdwaxnIxmfInKlEgIgBD4PaHJ4mINN_yABO6zqt1phRVn2/s320/Florii1.JPG" width="250" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">De Florii</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></i></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mlădițele de lozie de la biserică în ziua de Florii nu se
pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. (Preutești, Suceava)</span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Dacă ramurile de măr, vișin, etc. ce se pun în ziua de Sf.
Varvara în oale cu apă vor înflori până în ziua de Florii, e semn de an bogat;
iar de nu, e semn de an sărac. (Stânca, Iași)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua Floriilor,
le crește părul frumos (Catane, Dolj)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">În ziua de Florii e bine ca să umbli încins cu o nuia de
salcie de la biserică, ca să nu te doară șalele. (Vâlcea)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane, e
bună să se aprindă când fulgeră și trăsnește, și este cineva singur în casă.
(Ciulnița, Ialomița)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Salcia se pune la ferești în ziua de Blagovistenie și în
ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n’o arunci, ci s’o pui la icoană, că-i
bună pentru spor la albine.<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Din salcia de Florii se fac cercuri și se pune pe pomi, ca
să dea roade mai multe. (Ciulnița, Ialomița)<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">“Ș</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">i astăzi copilașii, în Dumineca floriilor, se duc de
dimineață la biserică, spre a-și încinge mijlocul cu ramuri de salcie tânără și
fragedă. Și, an cu an, Duminici înflorite trec peste anii noștri, tineri și
bătrâni, împărțind bucuriile după vârstă și după cum e omul așezat în viață.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">„Vin floriile cu soare<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Și soarele cu florii!"<o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">spune graiul popular. Așa cântă și poetul inspirat.
Soarele zilelor noastre e așteptat încă să răsară odată cu primăvara României.
În așteptarea mult visatei primăveri se cere să muncim ca grijile mărunte,
necazuri și amărăciuni, să nu mai facă noapte în sufletele noastre flămânde de
pâinea bucuriei, de grâul înfrățirii.”</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> (<i>Leontin Iliescu</i> – articolul </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Vin floriile cu soare</i>” – publicat în numărul din <i>12
aprilie 1925</i> al revistei </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Universul literar</i>”)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Puțină lume mai știe că în ziua de Florii se încheia în
mod tradițional și viața Mărțișorului: “<i>Obiceiul de a'și atârna fetele la
gât în ziua de 1 Martie o monedă de aur, de argint sau vreun cinci parale
găurit este în toată Țara Românească. În satul Bucești (Tecuci) fetele, după ce
au purtat mărțișorul, se adună patru-cinci la un loc, la una care le e tuturor
prietenă, în ziua de Florii, și din banii pe care i-au purtat la gât, cumpără
portocale, cofeturi, zahăr, vin și petrec între ele. După aceasta se duc la
horă. Din acest obicei, care de alminterea nu există pretutindeni, s'a născut și
zicerea: La Florii se bea mărțișorul</i>.” (Iuliu A. Zanne – </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Proverbele românilor”, vol. VI - editura Librăriile Socec
& comp., 1901)<o:p></o:p></span></span></div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span>
<script async="" src="//pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js"></script>
<br />
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="1607413539" style="display: block; text-align: center;"></ins><script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-19000021583626422372023-03-23T09:30:00.000+02:002023-03-23T10:42:55.923+02:00Din tainele mătrăgunei<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Credințele existente în cultura multor popoare, păstrate din antichitate și până astăzi, acordă mătrăgunei </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>o
putere de farmec</i>” cu totul aparte. Se credea pretudindeni c</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă această plantă, considerată a fi “<i>o ființă
mijlocitoare între om și plantă</i>”, putea </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">să dea </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">vr</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">jitoarelor stăpânire asupra sufletului</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">”.
<i>Mătrăguna</i> este cunoscută la noi și sub denumirile de <i>Doamna codrului, Doamna
mare, Cireașa lupului, Mătrăgună-iarbă-bună, Împărăteasa buruienilor, Mătrăgiune,
Floarea codrului </i>sau<i> Nădrăgulă.</i></span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBsxtFvzE5gyBQi5ZoDTY5_kac_iyPByRYUQFigI6oMLUGP3dAVy6Vn5HzqbWraKKe5eaXiPkQ4V-q7qHOZG3UtFFf4hspECV_4DYWOss8C7O_kDA-XSNZN6bsuAw-O_cmaSakVb4Dwl7k/s1600/Matraguna.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="Mandragora" border="0" data-original-height="549" data-original-width="356" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBsxtFvzE5gyBQi5ZoDTY5_kac_iyPByRYUQFigI6oMLUGP3dAVy6Vn5HzqbWraKKe5eaXiPkQ4V-q7qHOZG3UtFFf4hspECV_4DYWOss8C7O_kDA-XSNZN6bsuAw-O_cmaSakVb4Dwl7k/w258-h400/Matraguna.JPG" title="Mătrăguna" width="258" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Ion Simionescu</i>, profesor al Universit</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ății din Iași în perioada interbelică, caracteriza astfel
mătrăguna în studiul </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Din tainele florilor</i>” publicat în anul <i>1923</i>: “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Mătrăguna, poate cea mai otrăvitoare plantă de la noi, e
tipul unei asemenea făpturi care leagă frumusețea florilor, cu otrava cea mai
rea, în seama căreia poporul nostru, ca și alte popoare, îi pune atâtea, încât
e denumită </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Împărăteasa buruienilor, Doamna mare. E una din plantele în
adevăr cu port mândru, cu frunze late, cu flori mari, colorate violet-purpuriu,
dar mai cu seamă cu fructele ca niște cireșe, negre, rotunde, cu pielița
întinsă. E însă plină de otravă; rădăcina e otrăvitoare, ca și frunzele și fructele.
Prinprejurul ei celelalte plante pot să fie rupte, păscute. Ea stă întreagă, în
haina-i mândră, fără frică</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">.”(1)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9b6QClyVMfJ8j-lTu3K_pM6Slhnw8RMa7WnywFApVAtiTlikuwkGZra9A7i6v99Y6BpOGJLqP6WzmJthuRQJoZ7B_O6Pueny1cGQu65Z0LsEE7b-PdmqtNE5JeKUFJpzsrkAP3F7UdVVM/s1600/radacini+mandragora+3.png" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Mandragore" border="0" data-original-height="290" data-original-width="699" height="165" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9b6QClyVMfJ8j-lTu3K_pM6Slhnw8RMa7WnywFApVAtiTlikuwkGZra9A7i6v99Y6BpOGJLqP6WzmJthuRQJoZ7B_O6Pueny1cGQu65Z0LsEE7b-PdmqtNE5JeKUFJpzsrkAP3F7UdVVM/w400-h165/radacini+mandragora+3.png" title="Mătrăguna" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Rădăcini de mătrăgună</span></b></td></tr>
</tbody></table>
</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Otrava deosebit de puternică pe care o
conține mătrăguna nu e însă singura explicație pentru locul important acordat
acesteia în ritualurile populare</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">curioasa asemănare cu un om, în cele mai felurite poziții,
pe care o are rădăcina de mătrăgună, lasă frâu liber imaginației și
superstițiilor, de mai multe ori seculare. Privind rădăcinile de mătrăgună pe
care natura s'a jucat, dându-le chipul și înfățișarea omului, cei vechi i-au
atribuit o personalitate omenească, putința de a face binele sau răul, ca și o
influență hotărâtoare în viața cuiva.</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">(2)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Importanța acordată mătrăgunei reiese
din toate ritualurile care o aveau ca eroină principală pe această
adevărată </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Î</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">mpărăteasă a buruienilor”: </span><span face=""verdana" , sans-serif">„</span><i>Vânzătorii de adevărate mandragore
(pentru că există și mandragore false, fabricate cu rădăcini de trestie, sau
altele, și silite să ia forma omenească) refuză să destăinuiască ritualul cu
care desgroapă rădăcinile. Se tem de o răzbunare supranaturală, iminentă și
îngrozitoare. În evul mediu, când cineva descoperea o astfel de rădăcină,
trăgea în jurul ei trei cercuri concentrice cu sabia, lega un capăt al
rădăcinei de un câine și făcea astfel ca animalul să tragă rădăcina din pământ.
Mandragora ieșea la suprafață cu un geamăt și câinele murea pe loc..</i><span face=""verdana" , sans-serif">.” (2)</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaRc8uKL__v64AU4dePTxvw-Vm7ISsMXpCI1-1H3-260o5xjGugdTeGut8WJnm-H5j33zd-3o701wmVOFIsxdIYMD9FDACfwiBqaEt0Vypm41vV4sFxymVJQQ84LKOyAbfFRtxoWKu6o14/s1600/Radacini+mandragora+1.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Ritualuri" border="0" data-original-height="298" data-original-width="1104" height="160" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjaRc8uKL__v64AU4dePTxvw-Vm7ISsMXpCI1-1H3-260o5xjGugdTeGut8WJnm-H5j33zd-3o701wmVOFIsxdIYMD9FDACfwiBqaEt0Vypm41vV4sFxymVJQQ84LKOyAbfFRtxoWKu6o14/w640-h170/Radacini+mandragora+1.JPG" title="Mătrăguna" width="600" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Rădăcini de mătrăgună - fotografii din "Ilustrațiunea Română" - 17 februarie 1937</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">La rom</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">âni,
ritualul de dezgropare a rădăcinilor de mătrăgună era de asemenea unul cu totul
special</span><span face=""verdana" , sans-serif">:</span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Adev</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ărate
procesiuni se fac pentru a-i scoate rădăcina în seama căreia se pun minuni. De
se culege pentru a înnebuni pe cineva, babele care scot rădăcina trebuie să se
desbrace, la locul unde crește mătrăguna</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">; </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">își despletesc părul, făcând fel de fel de schimonosiri și
mișcări ca un nebun. Când dimpotrivă se descântă pentru dragoste cu ea,
procesiunea e alta. Trebuie o zi potrivită, înainte de Rusalii, pe noapte cu
lună plină. Femeia, îmbrăcată cu cămașă curată, o sapă, îi dă pâine sau
mămăligă, pentru ca în schimb să îi dea leacul Sfinției-Sale</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">;
apoi se pune s</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ă fiarbă în oală
nouă, cu apă neîncepută, adusă din trei izvoare. O întreagă procedură,
moștenire din vremurile adânci, când dorințele se căutau în minuni, cerute
cerului ori pământului</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”(1)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Uneori, mătrăguna dezgropată conform
acestor ritualuri cu totul speciale era răsădită în apropierea casei,
crezându-se că aduce noroc gospodăriei și că ajută fetele nemăritate să își
găsească ursitul</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Multe
fete, ba, după cum mi s'a spus şi după cum am văzut şi eu singur, în vr'o
câte-va locuri, chiar şi unele neveste aduc câte un corciu de Mătrăgună şi-l
resădesc în grădină, ca la caz de trebuință să le fie la'ndemână. În cazul
acesta se sapă Mătrăguna în ziua de Ispas (Înălţarea Domnului) de dimineaţă
până a nu răsări soarele şi tot în această dimineaţă se resădeşte în faţa casei
despre miază-zi şi mai ales în dreptul ferestrelor, menindu-se pentru norocul
unui om anumit, care are a locui în aceiași casă, sau pentru care s'a săpat din
pădure şi s'a adus. De casa, la care se află buruiana aceasta, se zice că
totdeauna se ţine norocul, deci e bine să fie la toate. </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Cum că multe fete
o seamănă prin grădinile lor cu scop ca să fie iubite şi mai alese decât
altele, ba cum că unele o păstrează în oale chiar şi peste iarnă se poate vedea
şi din următoarele versuri:</span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mătrăgună de sub pat<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Toată iarna te-am udat,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Şi tu nu m'ai măritat.<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Firea-i floare blestemată,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să nu-nverzești niciodată<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Că nu m'ai făcut nevastă!</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5C4HDuWRPA0_bXYWiAsnMIp1RrIHc21lN6w-nbm5_S05fNb2LyjpO_GgTiVvNnFGImE7Ir-18hj6bLw8hDzSVTg27S5Es9TTKf-sxhMWXTv3Db_dcpHieROG0PjFkkF-55Hr4_eJNc8Ky/s1600/Radacini+mandragora+2.JPG" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" border="0" data-original-height="755" data-original-width="149" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5C4HDuWRPA0_bXYWiAsnMIp1RrIHc21lN6w-nbm5_S05fNb2LyjpO_GgTiVvNnFGImE7Ir-18hj6bLw8hDzSVTg27S5Es9TTKf-sxhMWXTv3Db_dcpHieROG0PjFkkF-55Hr4_eJNc8Ky/s400/Radacini+mandragora+2.JPG" title="Rădăcini de mătrăguna" width="77" /></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Cum se soroceşce şi
se sapă Mătrăguna, când îşi face vre</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">’</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">o fată de dragoste, tot aşa trebuie să se sorocescă şi
când are să fie resădită în grădină. Iar aici trebuie ţinută în cea mai mare
curăţenie; la din contră, îndată se usucă şi piere.”(3)<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">O atenție specială era acordată </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">mai
ales </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">rădăcinilor de mătrăgună păstrate în
casă</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">erau
îmbrăcate cu veșminte de mătase înoite în fiecare lună, erau scăldate în
fiecare Vineri în apă cu vin, li se dădea mâncare și băutură, iar în fiecare
seară stăpânul casei nu se culca înainte de a fi salutat respectuos mandragora
ce-i ocrotea căminul</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">”.(2)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Principala utilizare a mătrăgunei era
săvârșirea ritualurilor de aducere a dragostei: când făcea de dragoste se
ducea fata la pădure, rupea mătrăguna cântând şi o purta cu sine; când făcea de
urât, o rupea plângând şi o dădea flăcăului pe care îl fermeca ca să o poarte
fără să ştie şi astfel “<i>bine să nu-i fie</i>”. Pentru că am adunat într-un
alt articol câteva descrieri ale unor ritualuri de dragoste în care era </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">implicată” mătrăguna, nu voi reveni aici (citește aici
articolul</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">: </span><a href="https://datini.blogspot.ro/2016/12/matraguna-si-dragostea.html"><span face=""verdana" , "sans-serif"">M</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ătrăguna și dragostea</span></a><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">). Aducerea ursitului nu era însă singura utilizare a mătrăgunei</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Biblia pomenește
mandragora ca remediu contra sterlității. Grecii și romanii o foloseau drept
calmant și împotriva bolilor de ochi. Hipocrate, părintele medicinei, recomanda
o fiertură de mandragoră celor frâmântați de gândul sinuciderii</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">”(2) Marele folclorist rom</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ân Simion Florea Marian menționa într-un articol publicat
în anul 1880 câteva dintre utilizările acestei plante în satele românești</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">:
“</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Mătrăguna serveşte româncelor şi ca
medicament în contra frigurilor, a durerilor de măsele şi a sugelului. În cazul
acesta încă se soroceşte cu pâine, sare şi rachiu, şi se aduce acasă cu
curăţenie, ca şi pentru farmece. Cei ce au friguri, după ce-o sapă sau o rup,
se leagă cu dânsa la cap, şi astfel de multe ori se vindecă; atâta e rău că
acest medicament cam înnebuneşte pe cei ce-l întrebuinţează, dar nu după mult
timp această neplăcere dispare. Dacă cineva are durere de măsele şi prin
urmare se umflă foarte tare la fălci, să ia o frunză de Mătrăgună, să o ungă cu
unsoare de gâscă şi să o lipească la umflătură, atunci - cui îi este de leac –
îndată se vindecă. Mătrăguna e tot atât de bună şi la alte umflături, precum la
sugel. În fine, se zice că această plantă e bună de nutrement pentru vite şi
mai ales pentru vaci mulgătoare</span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">; </span></i><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">din cauza ei vrăjitoarele nu le pot strica şi lua laptele.</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">”(3) </span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"> <table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhigVDD_xaALDEKW_2X7ckNDOaxM8mKZcNGJN3HLa34F-SUzg94jpruvZVxOIcAB_5QT7nBLr_-k1CZzdKFvgWIqxyGgbLaTfN_YRUOHfRQ_I14sj1ncD6p2kC4Nx4eoDrqatSUOfm-Frk-/s1600/Anunturi+in+Tribuna+-+1910.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img alt="Farmacie" border="0" data-original-height="276" data-original-width="862" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhigVDD_xaALDEKW_2X7ckNDOaxM8mKZcNGJN3HLa34F-SUzg94jpruvZVxOIcAB_5QT7nBLr_-k1CZzdKFvgWIqxyGgbLaTfN_YRUOHfRQ_I14sj1ncD6p2kC4Nx4eoDrqatSUOfm-Frk-/w640-h203/Anunturi+in+Tribuna+-+1910.JPG" title="Mătrăguna" width="560" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Cumpăr rădăcini și frunze de mătrăgună...<br />anunțuri publicate în revista "Tribuna" - 1910</span></b></td></tr>
</tbody></table>
</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Nu cred că pot găsi o încheiere mai
potrivită pentru acest articol decât cel scris de redactorul interbelic – rămas
anonim din păcate - la finalul articolului său publicat în <i>17 februarie 1937</i> în
revista </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">“<i>Ilustra</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ț</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>iunea
Română</i>”: </span><span face=""verdana" , "sans-serif""><span lang="RO">„<i>Credeți sau nu în proprietățile magice ale mandragorei, fiți siguri
că în clipa când vă veți găsi în fața unei astfel de caricaturi umane, vraja ei
vă va cuprinde negreșit și o veți visa în aceeași noapte, agitându-și membrele
și șoptind cuvinte pe care în zadar veți încerca să le întelegeți. În vis,
mandragora v'a prevestit viitorul...” (</i>2)<o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Surse:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">(1) studiul “Din tainele florilor” – Ion Simionescu – editura
“Casa </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">ș</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">coalelor – Biblioteca de
popularizare a </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">științelor</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">” București, 1923;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">(2) articolul “Secretul mătrăgunei” – “Ilustrațiunea Română”
din 17 februarie 1937</span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">(3) articolul “M</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ătrăguna
și dragostea la români</span><span face=""verdana" , sans-serif">” – autor Simion Florea Marian – “Albina Carpa</span><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO">ț</span><span face=""verdana" , sans-serif">ilor” din 31 ianuarie 1880</span></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-64350081474360807562022-12-16T12:00:00.003+02:002022-12-16T12:02:22.565+02:00Ziua de Sfântul Ignat - datini, credințe, obiceiuri<div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Ziua
de Sf. Ignat a fost întotdeauna cea mai tragică zi din viaţa porcilor,
aceste simpatice şi nevinovate animale domestice. Sacrificarea lor în
ziua de Sf. Ignat – această adevărată noapte a Sf. Bartolomeu în lumea
porcină, după cum o numea în glumă George Ranetti – are o istorie mai
veche decât am fi tentaţi să credem. </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">Despre
daci se ştie că sacrificau porci în ziua solstiţiului de iarnă pentru a
hrăni Soarele cu carne, astfel încât acesta să prindă puteri şi să
renască. Datorită acestei ofrande ziua începea să crească şi soarele îşi
reintra în drepturi.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj6gcxmsJdMUQDbiq3t_578gDXxRYfZk0MvuKobTjqjU3HhVZUpFgi42ezcpBL29LewpNNaedP0iRCUM9xVNFDl6eyUgW3klOa0IYVlsyo1v7XZtNDFSRKtA2uHE4VdiWYVcMzljFBvcJbfdBFYgoANDe-BLXCjO6wKZdiKYceANhYCU2dLNsWLXrtR1g=s530" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="341" data-original-width="530" height="258" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj6gcxmsJdMUQDbiq3t_578gDXxRYfZk0MvuKobTjqjU3HhVZUpFgi42ezcpBL29LewpNNaedP0iRCUM9xVNFDl6eyUgW3klOa0IYVlsyo1v7XZtNDFSRKtA2uHE4VdiWYVcMzljFBvcJbfdBFYgoANDe-BLXCjO6wKZdiKYceANhYCU2dLNsWLXrtR1g=w400-h258" width="400" /></a></div></span></div></div><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt; text-align: justify; text-indent: 0cm;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">Legendele
mai spun ca în noaptea de dinaintea Ignatului porcii se visează cu
mărgele roşii la gât şi că li se arată Ignat, care le vesteşte cu
următoarele cuvinte că vor fi sacrificaţi:</span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Porc gras,<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">O măciucă-n cap,<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Şi te culcă lat!<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">De
teama morţii care îi pândeste, porcii care nu sunt sacrificaţi de Sf.
Ignat nu se mai îngraşă începând din aceasţă zi. Aceiaşi legendă mai
spune ca de Ignat fiecare om trebuie să vadă sânge şi să zică:<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ignat, Ignat<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Porc umflat!</span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;"><br /></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0cm;"><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw_M6vC68t2dm7-iJvKmsvuRZkXo1139s4oj82XxkTGtBu9J7E0ecJ7RXDyixl_-cE1N6Ug5UZNm2D6Y8McBX0ay0VYZ8t-YXzQhFQJWpV_BV6kjLDkzUGcj1aNhmF_bKTK0z1-eDa7jOI/s1600/De+ignat+1.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="376" data-original-width="550" height="272" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw_M6vC68t2dm7-iJvKmsvuRZkXo1139s4oj82XxkTGtBu9J7E0ecJ7RXDyixl_-cE1N6Ug5UZNm2D6Y8McBX0ay0VYZ8t-YXzQhFQJWpV_BV6kjLDkzUGcj1aNhmF_bKTK0z1-eDa7jOI/w400-h272/De+ignat+1.jpg" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">De Ignat</span></b></td></tr>
</tbody></table></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">De sacrificiul porcilor tăiaţi în această zi se leagă multe alte credinţe şi obiceiuri. Iată doar câteva dintre ele: </span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">„</span><i style="text-indent: 0cm;">Sângele
porcului tăiat în ziua de Ignat trece în popor ca un leac neîntrecut
pentru o serie întreagă de boale mai ales atunci când porcul a fost
negru. Mulţi adună sângele porcului negru într'o strachină cu mei. După
ce se usucă, acest amestec de mei şi sânge este afumat şi măcinat.
Eficacitatea lui ca leac la copii, contra spaimei, a guturaiului şi a
halucinaţilor se îndeplineşte tocmai peste un an. </i><i style="text-indent: 0cm;">Untura
porcului tăiat de Ignat e folosită la vrăji sau ca leac la vite. În
unele locuri, la ţară, se păstrează numai câte o bucată de carne de porc
negru, care e sfinţită la biserică în ziua de Bobotează. Cu această
bucată de carne îşi fac apoi oameni fricţiuni în părţile în care îi ţine
vre-un junghi. </i><i style="text-indent: 0cm;">Un
mort, bănuit a fi strigoi, poate fi uns în acea zi cu untură de porc.
În sicriul mortului se pune şi o cracă de măceş, pentru ca strigoiul să
se încurce în spini dacă totuşi ar reuşi să fugă din sicriu.</i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 0cm;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2uZfJYgH-InH5MdK9zn2cEtdigUPGFsVJvvjvjVw1X9AXkAfOLsT7oaD4pJAKHDy9Z1MPYFtef4rDU6mQn1s2UoJMyw1VZ9NL7LDPU3RXNtKL882Yhdae_TPdTrnZcewwQMVdJ3c73bY/s1600/Victime+interbelice...+ale+Ignatului.JPG" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="271" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2uZfJYgH-InH5MdK9zn2cEtdigUPGFsVJvvjvjVw1X9AXkAfOLsT7oaD4pJAKHDy9Z1MPYFtef4rDU6mQn1s2UoJMyw1VZ9NL7LDPU3RXNtKL882Yhdae_TPdTrnZcewwQMVdJ3c73bY/w400-h271/Victime+interbelice...+ale+Ignatului.JPG" width="400" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Victime interbelice de Ignat</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><i>Credinţa
că pentru a fi ferit de boale trebuie neapărat să vezi sânge în ziua de
Ignat, este foarte răspândită in popor. Cei ce nu au posibiltatea să
taie tradiţionalul porc, sunt îndemnaţi de cei bâtrâni să taie măcar o
pasăre; cu cât mai mare, cu cât vezi sânge mai mult, cu atât vei fi mai
bine ferit de boale. </i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Femeile
nu au voie să lucreze în acea zi decât după ce au văzut sânge. Dacă
n'au tăiat nici porc, nici pasăre, trebuie să împungă cel puţin creasta
unei găini negre, pentru a-i vedea sângele. Apoi se pot apucă de muncă.
Dacă nu îndeplinesc aceste datini, legenda spune că Ignat le urmăreşte
până ce le înebuneşte şi mor. </i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Ignatul
îl ţin cu sfinţenie mai ales femeile însărcinate, ca să nască copii
voinici. Nu trebuie lucrate în acea zi straie femeieşti - pentru ca
femeia să nu geamă ca porcul.</i></span><i style="text-indent: 0cm;">În sfârşit se mai spune că Ignat cere neapărat o victimă de ziua lui." </i><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;">(articolul <i>„</i></span><span style="text-indent: 0cm;"><i>Ignat, Ignat, porc umflat</i></span><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-indent: 0cm;"><i>”</i> publicat în </span><span style="text-indent: 0cm;">numărul de Crăciun din anul <i>1933</i> al revistei „<i>Ilustraţiunea Română</i>”)</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span face=""verdana" , sans-serif"></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/-X93in4BDgns/Vnfg2J4ABRI/AAAAAAAAHG0/kVbIXP4R6yc/s1600/Ignat%2B1.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="400" src="https://1.bp.blogspot.com/-X93in4BDgns/Vnfg2J4ABRI/AAAAAAAAHG0/kVbIXP4R6yc/w361-h400/Ignat%2B1.jpg" width="361" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Porc sacrificat prin electrocutare<br /> în perioada interbelică</span></b></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Tristă
şi înspăimântătoare zi, nu-i aşa? Dar tocmai pentru a nu încheia
articolul într-o notă atât de sumbră o să vă invit să citiţi câteva
versuri vesele, publicate de revista </span><span>„<i>Furnica</i>” în <i>18 decembrie 1908</i>:</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<p style="text-align: left;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><span></span></span></b></span></p><a name='more'></a><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"> </span></b><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">SF. IGNAT – SF. BARTOLOMEU</span></b></span><p></p><div class="MsoNormal">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeOycb8xFcWiSW20yDXr7F-KTpLTWfLGtOnZqYEjZi4ktAi__2tGkQAp7Hr3BLRAeNATeSISBCuG-OCfnc1nGccTiQc1OQRdx5kxqpIRe6Zn1v7GiExjd9RHsVbNMF564Vp_xQXsLRGG0/s1600/Pseudonime+Furnica.JPG" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></a></div>
<div class="MsoListParagraph" style="text-indent: -18pt;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">-<span style="font-stretch: normal;"> </span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Diatribă vegetariană<b><o:p></o:p></b></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"></span><br />
<span face=""verdana" , sans-serif"></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunul e zi sfântă, e zi de sărbătoare!...</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">O fi pentru voi oameni, dihanii fără cord,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Care-ascultaţi, reci tocmai ca vântul de la nor,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Guiţul melancolic al porcului ce moare.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu zâmbetul pe buze, asasinaţi o scoafă!</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Zadarnic plânge porcul, bărbatul drag al ei,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Zadarnic plâng orfanii, nevinovaţi purcei,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Când sângele-i se varsă, „</span><span>pemb</span><span face=""verdana" , "sans-serif"">ẻ</span></span><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">” ca o garoafă.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxHdrT2gZEcByzQzSKx2Re8eV2vuNotZZnssqy0m4T8CXMKJCjjsa0WV9MdydrStGosPc3rL6fcNeaFldK_OFEfA5YoJinPLTjkNetGocrefJ6aUn8MJDALzYlUx8B13qOVUwGXo8TwuM/s1600/Porc.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="181" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxHdrT2gZEcByzQzSKx2Re8eV2vuNotZZnssqy0m4T8CXMKJCjjsa0WV9MdydrStGosPc3rL6fcNeaFldK_OFEfA5YoJinPLTjkNetGocrefJ6aUn8MJDALzYlUx8B13qOVUwGXo8TwuM/s400/Porc.jpg" width="400" /></a></span></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span>
<span face=""verdana" , sans-serif"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Spre-a vă’</span><span face=""verdana" , sans-serif">mbuiba stomacul, voi faceţi hecatombă</span></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Din porci!... Vai vouă însă când printre-aceşti martiri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Ura’</span><span>npotriva crudei, </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">barbarei omeniri<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Va izbucni grozavă cum explodeaz’</span><span>o bombă!<o:p></o:p></span></span><br />
<br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Porceasca gintă pururi a fost sacrificată!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Nu-n almanachul Ghota, pe cei mai bravi strămoşi,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ci-n Almanachul Paţac, şi-n maţ de caltaboşi,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Modernul porc, cu jale, azi lăcrimând şi-i cată!<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"><br /></span>
<span face=""verdana" , sans-serif">O porci! Iată Decembre! Aceasta este luna</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cănd pentru voi Ignatu-i un Sfânt Bartolomeu!...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Şoriciul pachidermic când oare s</span><span>’</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">o’nroşi<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Simţind revolta rasei jertfite’ntotdeauna.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Când va suna guiţul solemn al răzbunării?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Când vor pretinde porcii la viaţă dreptul lor?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Când vom vedea la Dacia-al porcilor popor<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Urlându-şi desnădejdea ca valul dârz al mării?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">...Sosi-va ziua</span><span>’care puterea’ţi-o vei pierde<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Vei fi silit macazul stomacului să’</span><span>ntorci,<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">Şi’</span><span>n loc să fii călăul micilor mei porci,<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Vei rumega la birturi cârnaţi de iarbă verde!...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;">Jorj Delamizil (pseudonim al publicistului George Ranetti)</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></b></div><div class="MsoNormal"><b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;"><br /></span></span></b></div><div class="MsoNormal"><b><span face=""verdana" , sans-serif" lang="RO"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=e67c0d06b&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/credinte-si-superstitii-ale-poporului-roman-sec978-973-642-304-8.html&st=DIDA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;" target="_blank"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="390" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjSIS7At6Pw4klrgAW-nsrsXUbjBfCQIIUfOBFlncA4w7AKsEVsb704OXuUbBGXarPiNKFmChoQKwSAHLfxxfs5oi5uS97S7re9lo7022Ms-qXkpbuDlSUOl5jlhMPeQ_AkWjat4on-HLfKQze_jGanAJuJDc4c2efWt-V-CajY-YJt_k0ru0le7WRzPg=s320" width="208" /></a></div><br /><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: x-small;"><br /></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<br />
<div style="-webkit-text-stroke-width: 0px; color: black; font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: normal; letter-spacing: normal; margin: 0px; orphans: 2; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;">
<br /></div>
<p> </p>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<!-- Sfârșit de articol receptiv -->
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="3572337015"
data-ad-format="auto"
data-full-width-responsive="true"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-10686024680836368242022-12-05T09:30:00.000+02:002022-12-05T12:10:54.161+02:00Sf. Nicolae: Fericirea ți-o aduce putința de a dăirui<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">În <i>România</i>, ca și în majoritatea celorlalte țări creștine, copii își lustruiesc cu sârg ghetuțele în seara ce precede ziua <b>Sfântului Nicolae</b> și așteaptă plini de înfrigurare cadourile ce le-au fost hărăzite. <b>Sfântul Nicolae</b> este sărbătorit de toți creștinii în <i>6 decembrie, </i>fiind unul dintre cei mai mai iubiți sfinți. Este cel care, întrebat fiind de un bețiv în ce găsea mulțumire în vremurile tulburi în care trăia, a răspuns: “<i>Am fericirea supremă</i>”. “<i>Care e aceasta</i>?” - l-a întrebat atunci chefliul cinic. “<b><i>Fericirea pe care ți-o aduce putința de a dărui</i></b>" - a spus Sfântul Nicolae.”</span></span><o:p></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifxSFz4IisyTUXoz9WRQ_moe2cGvjhDgZ6NmjI4DK2LpNZiPHPC5H1j_DtnaFG6EjDTWZ_AcbnoBllUJhmZLuJWIw2e4HNPazT3L1XeqMFB3mVHcFKKtJ89jRJax8PBekpJIUjJ7xuVAq6/s1600/Mos+Nicolae+2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="386" data-original-width="530" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifxSFz4IisyTUXoz9WRQ_moe2cGvjhDgZ6NmjI4DK2LpNZiPHPC5H1j_DtnaFG6EjDTWZ_AcbnoBllUJhmZLuJWIw2e4HNPazT3L1XeqMFB3mVHcFKKtJ89jRJax8PBekpJIUjJ7xuVAq6/s400/Mos+Nicolae+2.jpg" width="400" /></a></div>
<br /></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing"><h3 style="text-align: left;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;">Nicolae, episcopul din Myra<o:p></o:p></span></b></span></span></h3></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Sfântul Nicolae </span></i><span class="apple-converted-space"><span face=""arial" , "sans-serif"" style="background: white; color: #545454;"> </span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"">(n.ca.280, Patara, Licya — d. ca.345, Myra)</span><span face=""arial" , "sans-serif"" style="background: white; color: #545454;"> </span><span face=""verdana" , "sans-serif"">este unul dintre cei mai populari sfinți din calendar și este prăznuit în fiecare an în 6 decembrie. Numele lui - în greacă Nikolaus - are la origine cuvintele “nike” (victorie) și “laos” (popor) și poate fi tălmăcit prin expresia „obșteasca biruință“. </span><span face=""verdana" , sans-serif">“</span><i>Varietatea numirilor sub care e cunoscut, dovedește imensitatea influenței sale. În latinește i se spune Sanctus Nicholaus; în italiană San Nicolo sau Nicola di Bari; în germană der Heilige Nicolaus sau Niklas; în olandeză St. Nicolaas sau Niclaes iar la englezi a devenit Santa Claus, identificându-se cu Moș Crăciun. E sfântul copiilor, în special al școlarilor, al fetelor fără zestre, al marinarilor, al călătorilor și al neguțătorilor. E mare erou național al vechii Rusii, patronul districtului francez Brie, al Veneției, al Freiburgului și al multor altor orașe și cetăți, în special al celor situate pe coaste, constituind porturi marine sau centre comerciale. Dacă Sfântul Gheorghe reprezintă cavalerismul, Sfântul Nicolae e cu marea masă a poporului. El întruchipează democrația. Captivul și sclavul altor țări, dincolo de orizonturile noastre se unesc cu văduva și orfanul în preamărirea lui. Niciunui sfânt din calendar nu i s'au închinat atâtea biserici, capele și altare</i><span face=""verdana" , sans-serif">.”</span></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2WqyUb9wbuAizeqOhp1RTvb024ylnFogLmsCGHhVlQkFGJY1pxxqqpTkG189RWPbEneTP3ufmPDnLrpmGOvaiQlL8iuOaokJGAjsduMNp4SPc5DUwzDDDp0jlNR_hQCcT5aXmykfLcEk/s1600/Sf.+Nicolae.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2WqyUb9wbuAizeqOhp1RTvb024ylnFogLmsCGHhVlQkFGJY1pxxqqpTkG189RWPbEneTP3ufmPDnLrpmGOvaiQlL8iuOaokJGAjsduMNp4SPc5DUwzDDDp0jlNR_hQCcT5aXmykfLcEk/s400/Sf.+Nicolae.jpg" width="313" /></a></div>
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Cel care urma să devină <b><i>Sf. Ierarh Nicolae</i></b> s-a născut în <i>Patara,</i> un oraș din provincia Lycia din Asia Mica. Părinții săi, Teofan și Nona, erau neguțători de seamă. La moartea părinților săi, secerați de ciumă, Nicolae a devenit stăpânul unei averi impresionante. Cu toate acestea, simțind o chemare puternică, Nicolae a ales să își împartă întreaga avere celor nevoiași și să se dedice preoției. </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">A plecat din orașul natal și s-a stabilit în Myra, dedicându-și cu trup și suflet viața ajutorării oamenilor și cinstirii lui Dumnezeu. </span><span face=""verdana" , sans-serif">La moartea bătrânului episcop din Myra credincioșii l-au proclamat episcop pe Nicolae pentru că: “<i>timpul cât a păstorit el a fost plin de miracole: a hrănit pe cei săraci, a scăpat districtul de foamete și pe cetățenii nevinovați de la pedepse nedrepte". </i>Niciuna dintre aceste binefaceri nu l-au putut însă pune la adăpost de furia păgânismului ce reînvia. În perioada de persecuție a creștinilor din timpul împăratului Dioclețian, Sf. Ierarh Nicolae a fost închis iar mai apoi exilat. A fost eliberat de împăratul Constantin cel Mare și și-a continuat activitatea apostolică până la moarte. Moaștele S<b>fântului Ierarh Nicolae</b> sunt păstrate începând din anul 1087 la B<i>asilica San Nicola din Bari </i>(Italia).</span></span></span></div>
<br />
<script async src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"
crossorigin="anonymous"></script>
<ins class="adsbygoogle"
style="display:block; text-align:center;"
data-ad-layout="in-article"
data-ad-format="fluid"
data-ad-client="ca-pub-8935135441728535"
data-ad-slot="8246425645"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><br /></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing"><h3 style="text-align: left;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;">Legendele Sfântului Nicolae<o:p></o:p></span></b></span></span></h3></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif"><i>Sfântul Ierarh Nicolae</i> este considerat – datorită faptelor care i se atribuie – patronul și ocrotitorul copiilor, al fetelor fără zestre, al marinarilor, al călătorilor, al brutarilor, al neguțătorilor și al celor acuzați pe nedrept.</span></span></span></div>
<span face=""verdana" , sans-serif" style="font-size: 12pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-4UmiW1McgJA/VmAWx2MH2zI/AAAAAAAAHCU/bqNzLCsFpNA/s1600/Mos%2BNicolae%2B.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://3.bp.blogspot.com/-4UmiW1McgJA/VmAWx2MH2zI/AAAAAAAAHCU/bqNzLCsFpNA/s400/Mos%2BNicolae%2B.jpg" width="300" /></a></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Una dintre legende spune că <i>Nicolae</i>, în timp ce era <i>episcop de Myra</i>, a aflat că într-o casă trăiau trei fete care nu se puteau mărita fiindcă nu aveau zestre. Se spune că prelatul a mers într-o noapte la casa lor și că le-a aruncat pe fereastră (sau pe horn…) trei săculeți cu aur, pe care să îi aibă drept zestre și pentru ca astfel să nu fie nevoite să se prostitueze. Impresionați de gestul de caritate al episcopului, oamenii din cetate au început și ei să facă cadouri celor săraci în timpul sărbătorilor de iarnă. Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor fără zestre au devenit dealtfel un simbol al <i>Sfântului Nicolae</i> - în iconografia apuseană - sub forma a trei bile de aur. Tot atunci s-a născut și tradiția care impune celor care primesc un cadou neașteptat să îi mulțumească <i>Sfântului Nicolae</i> pentru el. De asemenea, pentru că se spune că unul dintre săculeții cu aur a căzut în gheata uneia dintre cele trei fete sărace, copiii au prins obiceiul de a-și așeza ghetuțele la fereastră în așteptarea darurilor.<o:p></o:p></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">O altă legendă spune că în timp ce se întorcea pe mare dintr-un pelerinaj în <i>Țara Sfântă</i>, corabia pe care se afla <i>episcopul de Myra</i> ar fi fost prinsă într-o furtună puternică. Căpitanul corăbiei i-a implorat atunci ajutorul iar preotul s'a rugat cu atâta căldură încât marea s'a potolit imediat. De asemenea rugăciunile episcopului au înviat un marinar care s-a înecat în timpul furtunii. Acesta este motivul pentru care Sf. Nicolae e considerat ocrotitorul marinarilor.<o:p></o:p></span></span></span></div>
</div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Tradiția creștină consemnează și o altă minune săvârșită de <i>Sfântul Nicolae</i>: În vremea împăratului <i>Constantin cel Mare</i>, trei tineri au fost acuzați pe nedrept de complot. Ei au fost întemnițați și urmau să fie decapitați. Se spune că în seara de dinaintea execuției, <i>Sfântul Nicolae</i> i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că cei trei tineri sunt nevinovați. Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat.<o:p></o:p></span></span></span></div>
</div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing"><h3 style="text-align: left;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="color: red;">Sfântul Nicolae în tradiția românească<o:p></o:p></span></b></span></span></h3></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Sărbătoarea de Sf. Nicolae este numită în popor și Sân Neculai sau Sân Nicoară. Această zi este considerată ziua de început a iernii, pentru că “</span><i>Sf. Neculaiu e un moș bătrân cu barbă albă</i><span face=""verdana" , sans-serif">” care, în ziua ce-i este dedicată,”</span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span><i>își scutură barba cea albă și peste pământ se așterne zăpada</i><span face=""verdana" , sans-serif">”. Dacă se întâmplă însă ca în această zi să nu ningă și ca “</span><i>locul să fie negru</i><span face=""verdana" , sans-serif">”, românii spun că “</span><i>a întinerit Sf. Neculai</i><span face=""verdana" , sans-serif">”. </span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Conform tradiției, <i>Sfântul Nicolae</i> este al doilea sfânt făcut de Dumnezeu, “</span><i>cel care stă alături de Părintele ceresc, în stânga Lui, iar în noaptea către Sf. Vasile, Dumnezeu și cu Sf. Neculai stau la masă, arătându-se lumii în lumina mare, atunci când cerurile se deschid de trei ori</i><span face=""verdana" , sans-serif">.” </span></span></span></div>
</div>
<div class="MsoNoSpacing">
<br /></div>
<div class="MsoNoSpacing">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVZ_xbExEZ41PgBorw1N-zG7kP7BYkMRVyNJRzvk3InnU6DpXlhQVSQf3g9-lZfjAy4apRNdbG5Q4gjROSb21rfL9hjQNw1Bi9RcJ9kcFf80JWQy14iWs1YOAivE4I4kvTyVonySx29-k/s1600/Ghetele+trebuie+bine+lustruite....jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVZ_xbExEZ41PgBorw1N-zG7kP7BYkMRVyNJRzvk3InnU6DpXlhQVSQf3g9-lZfjAy4apRNdbG5Q4gjROSb21rfL9hjQNw1Bi9RcJ9kcFf80JWQy14iWs1YOAivE4I4kvTyVonySx29-k/s400/Ghetele+trebuie+bine+lustruite....jpg" width="295" /></a></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">Românii cred de asemenea despre <i>Sfântul Nicolae</i> că este cel care “<i>orânduiește soarele</i>”. <i>George Coșbuc</i> scria despre acestă credință: “<i>Iar sfârșitul pământului va fi atunci când soarele va ajunge să răsară de la asfințit și să sfințească la răsărit, adică tocmai întors de cum e astăzi. Dar Dumnezeu nu voiește lucrul acesta și de aceea a pus străjer la miază-noapte pe Sân-Nicoară și la miază-zi pe Sân-Toader, ca să ție calea soarelui și să-l abată din cale.</i>” </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Asemeni tuturor creștinilor, românii cred și ei că <i>Sf. Nicolae</i> e ocrotitorul fetelor nemăritate. O rugăciune adresată acestui sfânt era des întâlnită prin Oltenia:</span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>„Sfinte Nicolae, chiabur mare,<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Pune munților hotare<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Și dă ruble ferecate<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Fetelor nemăritate!”</i><o:p></o:p></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">De asemenea, în tradiția românilor, <i>Sfântul Nicolae</i> este considerat un <i>ocrotitor al marinarilor</i>. Colindul ardelenesc al <i>Sf. Nicoară</i> ne spune despre rosturile acestuia pe ape și despre motivul pentru care acesta a întârziat la o „</span><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>masă dată sfinților</i>”:<o:p></o:p></span></span></span></div>
</div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">“- Sfinte-am zăbovit,</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><o:p></o:p></span></i></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>C’am îndireptat<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Două luntrii pline<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Cu suflete bune;<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif""><i>Luntrii încărcate<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO"><i>Cu suflete curate.”<o:p></o:p></i></span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , sans-serif">Surse:</span></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">- articolul “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">M</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO">oș Crăciun</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">” – publicat în numărul din <i>21 decembrie 1933</i> al revistei “<span style="color: red;"><a href="https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47080" target="_blank"><i>Realitatea ilustrată</i>”</a></span><o:p></o:p></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;">
</span></span></div><div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span face=""verdana" , "sans-serif"">- <i>Tudor Pamfile</i> – studiul “<i>Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului</i>” – Editura Librările Socec&amp;Comp. - 1914</span></span></span></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<!--Sfârșit de articol receptiv-->
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="auto" data-ad-slot="3572337015" data-full-width-responsive="true" style="display: block;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com11tag:blogger.com,1999:blog-1585541592655475893.post-42049286165300195942022-11-29T09:30:00.007+02:002022-11-29T12:38:08.137+02:00Noaptea Sfântului Andrei<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;">Noaptea care precede ziua de <i>30 noiembrie</i> – “<i>zi de pomenire a Sfântului, slăvitului și întru tot lăudatului Apostol Andrei, cel dintâi chemat</i>” – este fără îndoială una dintre cele mai importante din calendarul credințelor populare românești. Este o noapte vrăjită, în care fetele își pot visa ursitul, dar și un timp în care se crede că ies și umblă strigoii și în care lupii atacă gospodăriile.<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: #cc0000;"><br /></span></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: red;"><b>Noaptea strigoilor</b></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Conform credințelor străvechi românești, în noaptea de către Sf. Andrei, “<i>strigoii fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu strășnicie până la cântatul cocoșilor</i>”. Se crede de asemenea că “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">strigoii morți ies din morminte la Sf. Andrei, se întâlnesc la un loc cu strigoii vii, adică cu strigoii oameni și se bat cu cociorbele, până cântă cocoșii</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">”. Adeseori “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">strigoii trag și clopotele de la biserică</span></i></span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">”.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiPgg7ckn5MPFrjGVnAdsobSmDVLA7k5zo7Mx9gTGUkXmJWptG__ZjP68JDcrzlLgtvmdKKC3-Huf-cId1SXBoBx0CtRro988h1piMO65MGlvXvNbw2L0DmE9HKPknHwfcS2d5CITcRb3t/s1600/strigoi+%25282%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="341" data-original-width="530" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiPgg7ckn5MPFrjGVnAdsobSmDVLA7k5zo7Mx9gTGUkXmJWptG__ZjP68JDcrzlLgtvmdKKC3-Huf-cId1SXBoBx0CtRro988h1piMO65MGlvXvNbw2L0DmE9HKPknHwfcS2d5CITcRb3t/s400/strigoi+%25282%2529.jpg" width="400" /></a></div>
<br /></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Noaptea de Sf. Andrei este periculoasă și pentru oameni. Când strigoii morți nu au cu cine să se războiască, “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">se duc pe la casele oamenilor, unde cearcă să sugă sângele celor care au nenorocul să le cadă în mâini</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">” De aceea, pentru ca strigoii să nu se poată apropia de case, “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">oamenii mănâncă usturoi în această seară, se ung pe corp cu usturoi, sau numai pe frunte, în piept, în spate și pe la încheietura trupului. La casă se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea să intre sau să se uite în casă, făcându-și semnul crucii, și tot astfel urmează și la ușă și horn, pe unde de asemenea se crede că strigoii pot intra și ieși din casă</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">”. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Tot pentru a te feri de strigoi sau de duhurile rele care bântuie, “<i>este bine ca’n această seară nimeni să nu-și măture casa, să nu lepede gunoiul și să nu-și facă lăutoare</i>”. De asemenea, pentru că strigoii cer ajutorul lucrurilor din casă pentru a reuși să intre, </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">toate vasele din casă (oale, străchini) </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">“<i>trebuie</i></span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;"> întoarse în această noapte cu susul în jos</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">”. (cf. Tudor Pamfile – “Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului” – Ed. Librările Socec&amp;Comp. - 1914) </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Deși usturoiul prin proprietățile sale magice poate să alunge strigoii, pentru a înfrunta pericolele aduse de “<i>lumea duhurilor vătămătoare</i>” cel mai la îndemână mijloc e acela de a-ți face cruce atunci când simți pericolul. Vasile Alecsandri ne sfătuiește în poezia </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">„</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Noaptea Sfântului Andrei”:</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;">“<i>Zgomot trist în câmp răsună!<br />Vin strigoii, se adună,<br />Părăsind a lor sicrii.<br />Voi, creștinelor popoare,<br />Faceți cruci mântuitoare,<br />Căci e noaptea-ngrozitoare,<br />Noaptea Sfântului Andrei !</i>”<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<h3>
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Ziua lupului</span></span></b></h3>
<div>
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: #cc0000; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><i>Ziua de Sf. Andrei </i>- numită în popor și <i>“Ziua lupului”</i> - trebuie ”<i>cinstită pretutindeni cu nelucru</i>”. Nerespectarea acestei porunci poate aduce mari primejdii, atât pentru vitele din gospodărie, cât și pentru oameni. </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Pentru ca “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">să nu strice lupii vitele și mai ales oile și caprele</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">”, prin Bucovina era obiceiul ca gospodarii să facă “<i>o cruce de ceară și să o lipească la vite, însă numai la cele de parte bărbătească: boi, berbeci, și anume la cornul din dreapta</i>”. </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">De asemenea, în această zi “<i>femeile se feresc a toarce, ca să nu toarcă lupii la casă. Tot pentru ca lupii să nu vină, aproape pretutindeni în această zi nu se mătură, se lasă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană, nu se dă nimic cu împrumut</i>”. (cf. Tudor Pamfile – “Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului” – Ed. Librările Socec&amp;Comp.- 1914)</span></span></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjK-uSsbnRLXXd5g07zhufrMC2Uj28T_zWpuCmNlYEKyBzgBLPqkSWy_lZa1z1URwez6dmcFqt3OPKMgAkqc27RHdyxZyzlk6U4gSPHG1Axz_nARMHjq-28ssLXryZ_6on7a-8SbUuqu5kW/s1600/wolf-547203_960_720.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="278" data-original-width="448" height="246" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjK-uSsbnRLXXd5g07zhufrMC2Uj28T_zWpuCmNlYEKyBzgBLPqkSWy_lZa1z1URwez6dmcFqt3OPKMgAkqc27RHdyxZyzlk6U4gSPHG1Axz_nARMHjq-28ssLXryZ_6on7a-8SbUuqu5kW/w400-h246/wolf-547203_960_720.jpg" width="400" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<br /></div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>
<ins class="adsbygoogle" data-ad-client="ca-pub-8935135441728535" data-ad-format="fluid" data-ad-layout="in-article" data-ad-slot="8246425645" style="display: block; text-align: center;"></ins>
<script>
(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});
</script>
<br />
<h3>
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Noaptea ursitului</span></span></b></h3>
<div>
<b><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span style="color: #cc0000; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Încă din vremuri străvechi, fetele de măritat obișnuiau ca în noaptea care precede ziua de Sf. Andrei să practice ritualuri magice menite să le dezvăluie chipul ursitului. În această noapte “<i>cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină ca să viseze pe ursit</i> ”. De asemenea, “<i>sara, înainte de Sf. Andrei, se strâng mai multe fete și fac niște boțurele de aluat sau mămăligă cu unt sau oloi, însemnându-se care a cui sunt, și apoi se lasă în casă mâța casei și a căror boțurele le mănâncă, acele fete se crede că se vor mărita în acel an</i>”. (cf. Artur Gorovei – “Credințe și superstiții ale poporului român” – Librăriile Leipzig - 1915) </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">“</span><i>Prin alte părți, fetele merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de Paști și o afundă cu ajutorul ciuturei sau lumânăricii până când se luminează bine fața apei. Când a ajuns lumânarea acolo, fata zice:</i></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><i><br /></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Sfinte Andrei,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Scoate-i chipul în fața apei,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ca în vis să-l visez,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Ca aievea să-l văz !<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Atunci apa din fântână se tulbură și fata vede – se spune – chipul ursitului ei</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif""><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">”.</span><o:p style="font-size: 12pt;"></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGMn1LxnglE8W7dC-h5GLK7EKmPwtwa8vn_qa3e-aCmWNoR4Z6BXUGqtZCpniBcrWZvQDhnUtZtsxNY7tUU8SFlDB-1FrK3FhUQFhz-xsKOtqUJ-wsfTuC4TdqF6V67MZ9tXT45IKMCZQ/s1600/La+fantana+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGMn1LxnglE8W7dC-h5GLK7EKmPwtwa8vn_qa3e-aCmWNoR4Z6BXUGqtZCpniBcrWZvQDhnUtZtsxNY7tUU8SFlDB-1FrK3FhUQFhz-xsKOtqUJ-wsfTuC4TdqF6V67MZ9tXT45IKMCZQ/s400/La+fantana+%25281%2529.jpg" width="270" /></a></div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">Un alt obicei era acela ca fetele să iasă legate la ochi afară din casă și să meargă să pună mâna pe un par din gard. De la acel par numărau nouă pari și pe al nouălea îl însemnau cu un fir roșu. A doua zi dimineață se duceau să vadă cum arată parul însemnat. “</span><i><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">Dacă parul legat va avea coaja groasă, ursitul va fi bogat. Dacă parul va fi scurt și noduros, viitorul bărbat va fi bătrân și sărac. Dacă parul va avea mai multe crăci, ursitul va fi văduv, având și copii</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">”. </span><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , sans-serif">Prin Bucovina, ca să-și viseze ursitul, fetele își puneau sub pernă, în noaptea dinspre Sf. Andrei, 41 de fire de grâu și îl descântau în chipul următor:</span></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;">“ <i>Voi 41 de fire de grâu,<o:p></o:p></i></span></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Eu voi adormi<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Și voi hodini,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Dar eu mă rog lui Dumnezeu,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să-mi trimită pe îngerul meu,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să-mi arate pe ursitorul meu,<o:p></o:p></span></i></div>
<div align="center" class="MsoNoSpacing" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""verdana" , "sans-serif"">Ce mi-i dat de Dumnezeu!</span></i><span face=""verdana" , "sans-serif"">”<o:p></o:p></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br />
</span><div class="MsoNormal">
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;">Fetele credeau că astfel își vor cunoaște ursitul, care urma să li se arate în vis.</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;"> </span><span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;">(cf. Tudor Pamfile – “Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului” – Ed. Librările Socec&amp;Comp. - 1914)</span><span face=""verdana" , "sans-serif"" lang="RO" style="line-height: 18.4px;"><o:p></o:p></span><br />
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><br /></span>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="line-height: 18.4px;"><span face=""verdana" , sans-serif" style="text-align: center;"> Citește și: </span><b style="text-align: center;"><span style="color: #cc0000;"><a href="https://deieri-deazi.blogspot.ro/2014/11/noaptea-farmecelor.html">NOAPTEA FARMECELOR</a></span></b></span></span></div>
<div>
<span face=""verdana" , "sans-serif"" style="font-size: 12pt; line-height: 18.4px;"><br /></span></div>
</div>
<br />
<script async="" crossorigin="anonymous" src="https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-8935135441728535"></script>De ieri De azihttp://www.blogger.com/profile/05409176228675958010noreply@blogger.com1