În fiecare an, în ziua 20 iulie, este celebrat Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul – “râvnitorul după Dumnezeu, mustrătorul împăraților celor fără de lege, învățătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, pedepsitorul prorocilor mincinoși, minunatul făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare.”
Fiu al lui Sovah, un preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesva, din Galaad (Israel), Sfântul Ilie este reprezentat în icoane mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune despre Sfântul Prooroc Ilie că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice.
Sfântul Ilie în credința populară
“În credința populară Ilie este sfântul care asculta ruga oamenilor, ducând-o la piciorele tronului divin pentru a trimite ploaia binefăcătoare peste lanurile și livezile însetate și care, plin de mânie în fața fărădelegilor omenești, trimite ca pedeapsă trăznetele și grindina pustiitoare. Este sfântul îndurării în fața suferinței nevinovate, protector al celor umili, care cu sudoarea feții își câștigă pâinea de toate zilele, dar în același timp și sfântul mâniei și al pedepsei necruțătoare pentru cei răi și necredincioși.
În fulgerele care străbat cerul înnorat poporul nostru vede mersul triumfal al lui Ilie în carul de foc. Iar trăsnetul care a atins o casă este biciul de foc pedepsitor de păcate cu care lovește el. De aceea nimeni nu se apropie să dea o mână de ajutor la stingerea unei case incendiate de fulger, căci nimeni nu îndrăznește a se împotrivi prorocului.
Mai mult, sub influența sfințeniei cu care Românul ține praznicul Sf. Ilie, în satele cu populație mixtă, ziua de 20 Iulie este zi de repaus pentru toți. E ziua când chiar și protestanții dau slujbe la bisericile ortodoxe, pentru ca Ilie să le apere și binecuvinte averile. Pe la Brașov, Sașii îl numesc Sfântul Românilor și nimeni n'ar îndrăsni să iasă la câmp în ziua lui.
Se țin minte multe întâmplări nenorocite cu cei cari l-au disprețuit. Unuia i-a trăsnit șura, pe altul l-a trăsnit încărcând fânul, al treilea a rămas schilod pe viață, furtuna răsturnându-l din car etc. Sfântul Ilie este iute la mânie și ziua lui aduce vremuri tari, de aceea cu minte este ca omul să se ferească.”
(articolul “Sfântul Ilie” – semnat de L. G. Munteanu – publicat în revista “Viața ilustrată” – numărul 7 din iulie 1944)
În ziua de Sfântul Ilie - datini, credințe, superstiții
Dintre numeroasele credințe și superstiții legate de sărbătoarea de pomenire a Sfântului Ilie, câteva au fost culese la începutul secolului trecut de etnologul Artur Gorovei și consemnate în studiul “Credinți și superstiții ale poporului român” (editura “Librăriile Socec&Comp.” – 1915):
- Când tună, pușcă Sf. Ilie după draci. (Broșteni, Suceava)
- Când tună, merge și Sf. Ilie la plimbare, cu trăsura lui ce mare; roatele au zimți pe ele. și mergând. sparg cerul, lăsând să curgă apa. (Țăpu, Tecuci)
- Când Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămâie și lumânări de la paști în casă, ca să piară satana din prejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întâmpla să trăsnească și pe cei din prejur.
- Când fulgeră, cică scapără Sfântul Ilie să-și aprindă luleaua. (Adamești, Teleorman)
- La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. (Pădureni, Putna)
- Înainte de Sf. Ilie să nu svârli cu mere în sus, că bate piatra cât merele. (Broșteni, Tătăruși, Suceava)
O colindă a Sfântului Ilie
Fiind iubit dar și temut în același timp, Sfântul Prooroc Ilie nu putea să nu fie un personaj important în creațiile populare românești. Tocmai de aceea vă propun o colindă culeasă de Valer I. Prună (din comuna Șercaia, județul interbelic Făgăraș) și publicată în “Steaua dela Răsărit” – numărul 174 din 1930):
“Sus în poarta cerului,
Tocma’n fața Raiului
Dumnezeu a strâns sobor,
Ca să-i fie mau ușor;
Tot din Sfinți,
Și din părinți,
Și din îngeri,
Tot de’i tineri…
Cari din sfinți se va afla
Să se bată cu Iuda...
Iar Ilie,
Sfânt Ilie,
Din preajma Sfintei Marie
El din greu așa grăia:
- Da’ eu Doamne, mă voi bate,
Numai dă-mi să am eu parte:
Tunetul și fulgerul,
Și înghețul de Crăciun,
Și-oi tuna
Cât oi tuna
Și mai mult oi fulgera
Și cu’nghețul oi îngheța...
Când tună întâia oară,
Iuda tare tremurară;
Când tună și-a doua oară,
Iuda stă gata să moară;
Când tună a treia oară,
Iuda în șapte crăpară!...”
Ziua de prăznuire a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul este și Ziua Aviației Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu