Publicat de De ieri De azi with 2 comments

SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI: Semnificație religioasă și obiceiuri populare

Sărbătoarea Schimbarea la Faţă a Domnului, una dintre cele mai importante prăznuiri creștine din timpul anului, este marcată anual în calendarul ortodox la data de 6 august. Această zi aduce aminte de minunea de pe muntele Tabor, momentul în care Isus Hristos și-a revelat natura divină înaintea ucenicilor Săi Petru, Iacob și Ioan: „şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina”.

Fotografie fenerata ai alb-negru a unei tinere în costum popular românesc, privind meditativ o frunză de toamnă galbenă pe care o ține în mână.

În cadrul aceleiași revelații s-au arătat alături de Hristos doi mari prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Miracolul de pe Tabor a fost confirmarea decisivă pentru cei mai apropiați apostoli că Învățătorul lor nu era doar un simplu prooroc al Domnului, ci cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 2 comments

Iubirile de altădată: Primii fiori ai dragostei pe vremea bunicilor

O! săracii Români tari,
Zice lumea că-s tâlhari;
Nu-s tâlhari de boi, de cai,
Ci-s tâlhari de fete mari!

Pe la 1870, într-o epocă în care „ai noştri tineri” îşi desăvârşeau încă studiile la Paris, un tânăr român care ştia „a vorbi franţuzeşte, a scrie franţuzeşte şi a iubi tot franţuzeşte” se întoarce în România.

Aici el îşi redescoperă cu surprindere neamul și autenticele obiceiuri de dragoste:

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

Inelul de logodnă: Istorie, simbolistică și tradiții din întreaga lume

Inelul de logodnă – o materializare a promisiunii pe care și-o fac viitorii miri că își vor fi fideli unul altuia și că se vor căsători în viitor – are o istorie milenară.

Având forma unui cerc – fără început și fără de sfârșit – inelul de logodnă este un “simbol al credinței conjugale, al legăturii spirituale și trupești între două ființe întovărășite pentru toate fericirile și durerile vieții.” (1)

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

Superstiții românești: Tot ce trebuie să știi despre șerpi

Șerpi, șerpișori, de rău făcători


Românii – asemeni tuturor creștinilor - cred despre șerpi că sunt vietăți blestemate, fiind întruchipări ale diavolului care "a amăgit pe femeie și a mâncat din pom, ea și bărbatul ei”:  
 
sarpe, superstitii, credinte, obiceiuri, sarpele casei

La ce să mai lungesc vorba? Când și din Sf. Scriptură ştim că diavolul în chip de şerpe a înşelat pe Eva; v’o spun numai pe scurt: Şerpele-i făcut din diavolul. Că într'adevăr șerpele din diavol e făcut, se vede din următoarele însușiri diavolești ce le are: șerpele-i sprinter (sprinten, elastic), aşa că multe lovituri te constă până-i poți atinge o dată capul; căci se face colac și-și supune capul: numai capul și’l păzește când e în primejdie. Și diavolul, când a căzut din ceriu, s'a luat cu capu'n jos și între pumni: numai capul și la păzit de fulgerele ce'l urmăreau; de celelalte membre nici că i-a păsat. Șarpele-i hiclean (astut, isteţ), așa că pe nevăzute și nesimțite ți se știe vârî în sân și oriunde. Diavolul încă cu hiclenie s'a încolăcit, pe nevăzute și nesimțite împrejurul Evei când a înşelat'o.” (1)

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 2 comments

Cocoşii, găinile şi românii: Datini, tradiții, superstiții

Cocoș cântând la răsărit pe un gard de nuiele în curtea unei case tradiționale românești, iamgine generată ai

Cocoșii: Datini, tradiții, superstiții


În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenilor, aceştia stabileau timpul din zi în care se aflau în funcţie de poziţia soarelui sau a stelelor. 
 
Uneori aştrii cerului se ascund printre nori şi de aceea oamenii au trebuit să apeleze la un "ceasornic din lumea păsărilor". Românii, ca şi romanii de altfel, împărţeau timpul nopţii în funcţie de cântatul cocoşilor
"Când cântă cocoşii întâia dată, atunci e miezul nopţii; când cântă a doua oară, este aproape trei dimineaţă; iar a treia oară, când încep a cânta mai des, când apune găinuşa şi răsare luceafărul de dimineaţă, atunci îndată se şi face ziuă.”
Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

De Sfântul Ilie: Datini, tradiții, superstiții, obiceiuri

În fiecare an, în ziua 20 iulie, este celebrat Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanu

“...râvnitorul după Dumnezeu, mustrătorul împăraților celor fără de lege, învățătorul poporului celui depărtat de la Dumnezeu, pedepsitorul prorocilor mincinoși, minunatul făcător de minuni și râvnitor către Dumnezeu, cel căruia stihiile s-au supus și cerul i-a dat ascultare.” 

De Sfântul Ilie: Datini, tradiții, superstiții, obiceiuri, două icoane vechi

Fiu al lui Sovah, un preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesva, din Galaad (Israel), Sfântul Ilie este reprezentat în icoane mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune despre Sfântul Prooroc Ilie că este aducător de ploaie și că poate provoca furtuni puternice.

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

„Joacă bine, Moș Martine!” – Povestea ursarilor de altădată

Motto:
„Joacă bine Moș Martine,
Că-ți dau pâine cu măsline!”

 

În vremea sărbătorilor de primăvară mai cu seamă, dar și în zilele de vară, satele românești și maidanele mahalalelor din marile orașe erau luate cu asalt de ursarii care „jucau ursul” și care cutreierau ulițele.

Victor Bilciurescu consemna în anul 1945, în volumul „București și bucureșteni de ieri și de azi”:

Continuarea
    email this
Publicat de De ieri De azi with 0 comment

Iarba vieții și a morții: Tainele mătrăgunei și farmecele de dragoste

În practicile magice românești mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate.  În popor exista credința că mătrăguna strălucește noaptea ca o perlă – și tocmai de aceea, poate, era considerată un simbol al feminității și al fertilității.
 
O fată în straie populare vechi stând în genunchi în fața unei plante de mătrăgună, ținând un păhărel și o pâine în mâini, în timpul unui ritual magic de dragoste descris în folclorul românesc, generata ai

Mătrăguna (cunoscută și sub numele de Beladonă, Cireaşa lupului, Doamna-codrului, Doamna-mare sau Iarba-codrului) crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “iarbă a vieții și a morții”.

Continuarea
    email this