Cocoşii, găinile şi românii: Datini, tradiții, superstiții

Cocoșii: Datini, tradiții, superstiții

În vechime, atunci când mijloacele de măsurare a timpului nu erau la îndemâna tuturor oamenilor, aceştia stabileau timpul din zi în care se aflau în funcţie de poziţia soarelui sau a stelelor. 

 

Uneori aştrii cerului se ascund printre nori şi de aceea oamenii au trebuit să apeleze la un "ceasornic din lumea păsărilor". Românii, ca şi romanii de altfel, împărţeau timpul nopţii în funcţie de cântatul cocoşilor: 

"Când cântă cocoşii întâia dată, atunci e miezul nopţii; când cântă a doua oară, este aproape trei dimineaţă; iar a treia oară, când încep a cânta mai des, când apune găinuşa şi răsare luceafărul de dimineaţă, atunci îndată se şi face ziuă.”

Continuarea

„Joacă bine, Moș Martine!” – Povestea ursarilor de altădată

Motto:

„Joacă bine Moș Martine,
Că-ți dau pâine cu măsline!”

 

În vremea sărbătorilor de primăvară mai cu seamă, dar și în zilele de vară, satele românești și maidanele mahalalelor din marile orașe erau luate cu asalt de ursarii care „jucau ursul” și care cutreierau ulițele.

Victor Bilciurescu consemna în anul 1945, în volumul „București și bucureșteni de ieri și de azi”:

Continuarea

Iarba vieții și a morții: Tainele mătrăgunei și farmecele de dragoste

În practicile magice românești mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate.  În popor exista credința că mătrăguna strălucește noaptea ca o perlă – și tocmai de aceea, poate, era considerată un simbol al feminității și al fertilității.

 

Mătrăguna (cunoscută și sub numele de Beladonă, Cireaşa lupului, Doamna-codrului, Doamna-mare sau Iarba-codrului) crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “iarbă a vieții și a morții”.

Continuarea

Vechi credințe și superstiții: Secretele ascunse de oglindă, pieptene și foarfece

Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstiţios. Foarte mulţi dintre noi credem în “semne” care ne influenţeză viaţa sau care ne prevestesc viitorul. Suntem supersţioşi, dar fără să devenim fanatici. Dacă lucrurile prevestite de semnele citite în jurul nostru se împlinesc, povestim aceste lucruri cu voluptate celor din preajma noastră. 

 

Am să vă spun în cele ce urmează câteva superstiţii referitoare la trei obiecte care ne stau mereu prin preajmă – oglinda, foarfecele și pieptenele – culese acum mai bine de un secol de doi dintre marii etnografi români: Artur Gorovei și George S. Ioneanu:

Continuarea

Superstiţii şi prejudecăţi: Credințele românilor despre semne și noroc

Despre credințele românilor cu privire la farmecele, cântecele şi descăntecele de dragoste v-am povestit mai demult. Astăzi a venit rândul unui articol despre superstiţii.

Noi românii suntem prin firea noastră un popor superstiţios. Foarte mulţi dintre noi credem în “semne” care ne influenţeză viaţa sau care ne prevestesc viitorul. Suntem superstiţioşi – dar fără să devenim fanatici. Dacă lucrurile prevestite de semnele citite în jurul nostru se împlinesc, povestim aceste lucruri aproape cu voluptate celor din preajma noastră.

Continuarea

Iubirea în farmece, cântece și descântece: Cum iubeau românii de altădată

Poate te amuză credința românilor în puterea farmecelor și a blestemelor. Dar ea era prezentă în conștiința populară în perioada interbelică – tot așa cum ea mai persistă și astăzi. Se rosteau atunci - ca și acum - “incantații” speciale pentru îndepărtarea vrăjilor sau pentru alungarea spiritelor rele. Folclorul românesc conține multe descântece de deochi, acesta fiind considerat în popor o boală indusă prin magie de o simplă uitătură invidioasă.  

 

 

Descântecele se mai fac și pentru aducerea dragostei, pentru sănătate, pentru… aducerea înapoi a bărbatului. Practic, românii credeau că pentru aproape orice situație ivită în viața există și… o soluție în lumea farmecelor sau a descântecelor. 

 

Continuarea

Anuța și farmecele de dragoste: Tradiții și superstiții

Odată ajunsă la vârsta la care începe să îi freamăte inimioara de dorul vreunui flăcău, Anuța începe să aştepte cu tot mai multă nerăbdare Duminica şi zilele de sărbătoare. Sunt acele zile în care Anuța are prilejul de a-și mai astâmpăra întrucâtva pojarul adunat în suflet. 

Anuța pregătind ritualul de dragoste:
oală cu apă neîncepută, ban alb și busuioc în vatra focului.
(Imagine generată AI)

Anuța nu stă însă cu mâinile în sân în asteptarea horei din sat. În seara de dinaintea jocului, fata desface în două focul din vatră și între focuri pune o oală cu apă neîncepută, un ban alb și busuioc. 

Continuarea

Stinsul cărbunilor: Alungarea deochiului, farmece de dragoste și ursită

În trecut, în conștiința poporului era adânc înrădăcinată credința că răul „ne este dat” de spiritele cele rele. Românii credeau, de asemenea, că acest rău poate fi îndepărtat cu ajutorul farmecelor și al descântecelor.

Oamenii au născocit practici magice despre care credeau că ar putea să îi ajute în aproape orice situație:

Continuarea