Marile sărbători ale anului au fost considerate întotdeauna cele mai potrivite prilejuri pentru a face farmece. Sărbătoarea de Paște — un simbol al renașterii și al reînvierii — nu putea să reprezinte o excepție.
Am găsit descrierea câtorva dintre aceste vechi ritualuri în numărul special din 27 aprilie 1932 al revistei „Ilustrațiunea Română”.
Pregătirea cămășii noi și ritualul apei
În ajunul sărbătorilor, fiecare fată își pregătește o cămașă nouă care, după dorința și râvna ei, trebuie să fie „cea mai frumoasă din sat”. Cămașa trebuie lucrată nu numai cu mare îngrijire, dar și cu multă curățenie, căci nu are voie să o spele timp de trei săptămâni pentru a rămâne mereu ca nouă.
Cum nu poate popa face aghiasmă
Făr’de busuioc,
Așa să nu poată începe feciorii
Făr’ de mine nici un joc"
Apa de dragoste și frumusețe
În dimineața de Paști, la al treilea cântat al cocoșilor, fata pornește la râu pentru a-și lua „apa de dragoste”. Pe drum rostește cuvinte magice, comparându-se cu grâul de sămânță sau cu păunul, pentru a fi cea mai aleasă dintre fete.
Acasă, ea pune într-o strachină nouă apa de la râu, cele trei fire de busuioc, un ou roșu și bănuți de aur sau argint. Se spală pe obraz învârtind oul pe umeri, pentru a fi sănătoasă și roșie ca oul, iubită ca busuiocul și curată ca aurul. Înainte de a îmbrăca hainele de sărbătoare, ea trece prin cămașă un cărbune aprins sau lumânarea de la Înviere, rostind:
Precum este cărbunele acesta aprins și viu,
Tot așa să fiu și eu sprintenă,
Și precum pică cărbunele de iute și nu se oprește în haină,
Tot așa să fiu și eu văzută și luată în seamă de toți!
Farmece pentru „ursită” și atragerea pețitorilor
Pentru a fi căutate de flăcăi, fetele își agață hainele de joc pe ușă înainte de a le îmbrăca, simbolizând faptul că ușa este atinsă de oricine intră. Altele culeg flori de pe patru dealuri diferite, pentru ca flăcăii să vină la ele din toate cele patru zări. O altă datină spune că fetele își pun un ou roșu în sân în timpul slujbei de la biserică pentru a-și păstra prospețimea obrajilor, iar peste zi lipesc găoace de ouă roșii la ușile caselor pentru a grăbi venirea pețitorilor.
Ritualuri pentru binele casei și sănătate
Nu doar fetele fac farmece. Gospodarii împrăștie iarbă verde pe prag pentru ca toți ai casei să fie sănătoși și frumoși. Plugarii își pun uneltele sub prag timp de trei zile, călcând pe ele pentru a avea spor la lucru.
O datină mai aspră presupune așezarea unui pahar cu apă și a unei bucăți de pâine pe pervaz în noaptea Învierii. Dacă până dimineața apa scade în pahar, se crede că persoana respectivă nu va mai prinde anul viitor; dacă apa rămâne neschimbată, viața îi va fi lungă.
Sursa: Articolul „Obiceiuri și farmece de Paști”, revista „Ilustrațiunea Română”, 27 aprilie 1932 (Colecția Bibliotecii Digitale a Bucureștilor).
0 Comentarii