.

Mătrăguna și dragostea

Mătrăguna
În practicile magice românești mătrăguna a ocupat întotdeauna un loc deosebit de important. Se credea despre ea că este o plantă cu virtuți magice – fiind aducătoare de noroc în dragoste și de prosperitate. Se spunea în popor că mătrăguna străluceşte noaptea ca şi o perlă și se credea că această plantă este un simbol al feminităţii și al fertilităţii. Mătrăguna - cunoscută și sub numele de beladonă, cireaşa lupului, doamna-codrului, doamnă-mare sau iarba-codrului – crește prin locuri umbroase și înflorește în perioada iunie-iulie. Planta întreagă - dar mai cu seamă fructele ei - sunt deosebit de otrăvitoare, mătrăguna fiind probabil cea mai toxică dintre ierburile care cresc pe la noi, fapt ce a consacrat-o ca fiind o adevărată “iarbă a vieţii şi a morţii”.

Mătrăguna a jucat întotdeauna la români un rol important în ritualurile de aducere a dragostei: când făcea de dragoste se ducea fata la pădure, rupea mătrăguna cântând şi o purta cu sine; când făcea de urât, o rupea plângând şi o dădea flăcăului pe care îl fermeca ca să o poarte fără să ştie şi astfel “bine să nu-i fie”.

Beladonna sau "doamna codrului"
“Fata care voieşte să fie îndrăgită de feciori şi să se mărite mai degrabă, se îmbracă într'o zi de sec sau într'o zi de Luni, Miercuri sau Vineri, în hainele cele mai noi şi mai curate ce le are, ia o faţă de masă curată, o jumătate sau chiar şi o oca de holercă, un păhărel şi o pâine. Cu toate obiectele acestea se duce de dimineaţă până nu răsare soarele la Mătrăgună, pe care o înconjoară de nouă ori una după alta zicând:



Mătrăgună, poamă bună,
Mărită-mă'n astă lună,
De nu'n asta'n ceialaltă,
Să mă ştiu că-s măritată.

(…)Apoi fata aşterne faţa de masă lângă tulpina Mătrăgunei, pune sticla cu holercă şi pâinea pe dânsa, umple păhărelul cu rachiu şi cinstind planta zice:

Mătrăgună,
Poamă bună !
Eu te cinstesc cu cinste,
Cu dragoste și cu pâine,
Să vie norocul la mine…
Norocul când s’o împărțit
Eram cu plugul la câmp
Puțintel mi s’a venit,
Eu Mătrăgun’am sorocit !

"Fermecătoarea..."
După aceste cuvinte fata bea holerca din pahar şi umplându-l din nou stropeşte cu dânsul Mătrăguna. Tot aşa împrăştie şi o felie de pâine. Apoi ia pâinea rămasă în faţa de masă, pune sticla cu holerca pe cap, iară paharul plin ţinându-l în mână se întoarce spre casă tot cântând şi chiuind cuvintele, pe care le-a pronunţat când a încunjurat Mătrăguna.”

Acest ritual era repetat întocmai în zilele de Miercuri și de Vineri care urmau – fata care își făcea de dragoste avănd însă grijă să se întoarcă mereu acasă pe un alt drum decăt cel de ducere pentru ca farmecul să nu fie făcut în zadar.  

“Vinerea, după ce face tot ce s'a arătat mai sus, rumpe Mătrăguna sorocită, o pune în faţa de masă şi o duce acasă. Aici o pune sub căpătâi şi o ţine până ce înserează, când face baia dintr'ânsa şi se scaldă. Sâmbătă de dimineaţă duce Mătrăguna întrebuinţată iarăşi înapoi şi-o lasă acolo de unde a săpat-o. E de'nsemnat că de astă dată, când se'ntoarce spre casă, nu numai că nu merge pe calea pe unde s'a dus, dar nici nu se uită înapoi. După acestea, crede fata că partea ei, ursitul ei, în scurt timp are s'o ia de nevastă.”

Acest ritual magic de aducere a ursitului cu ajutorul mătrăgunei precum și cel care urmează au fost descrise de S. Fl. Marian în articolul „Mătrăguna și dragostea la Români” publicat în numărul din 31 ianuarie 1880 al revistei „Albina Carpaților:
  
“ Fata care voieşte să-şi facă de dragoste, ia puţină făină de grâu, o amestecă cu zahăr şi cu miere şi frământându-le pe tustrele la un loc, face dintr'ânsele o pâinişoară mică, un fel de turtiță şi puind-o ca să se coacă la piept, între ţâţe, zice:

Cum se ţin ţâţele laolaltă,
Aşa să se ţâie de mine şi ursitul meu
Care mi-e dat de la Dumnezeu !

După ce se coace pâinişoara, o ia dimpreună c'o bucăţică de sare şi c'o jumătate de oca de holercă şi într'o Joi sau Sâmbătă de dimineaţă, până nu răsare soarele sau şi mai de noapte, se duce cu două sau trei alte fete sau neveste unde ştie că se află vreun corciu de Mătrăgună. Soaţele sale trebuie să fie din amicele ei cele mai bune, cu care nu s'a certat niciodată și cu care nici nu se va certa sau nu se va pismui vreodată. Ajungând la destinaţiune pun pâinişoară, sarea şi sticla cu holercă (rachiu) lângă rădăcina Mătrăgunei şi înconjoară planta tustrele de trei ori tot jucând şi chiuind:

Mătrăgună,
Doamnă bună !
Eu te sorocesc cu pâine și cu sare,
Tu  să-mi dai cinste și dragoste mare,
Și noroc
Ca să joc,
Și’n norod când mă voi duce
Toți feciorii să m’apuce
La’ntrebat
Și la jucat,
Să fiu jucată
Și’ntrebată,
Căutată
Și sărutată,
Ca mine să nu mai fie altă fată !

Vrăjitoarea...
După acestea, fata ia sticla cu rachiu şi'nchină cu dânsa la altă fată, numind-o de fiecare dată cu numele feciorului pe care şi-a pus ea ochiul. Apoi, după ce'nchină şi bea fiecare câte-o gură bună de rachiu, încep a se pişca şi a se drăgosti, a se veseli, a cânta şi-a chiui. Când însă fata care-şi face de dragoste pişcă pe vreuna din amicele sale, acesteia nu-i este iertat să zică: „şezi " sau „ dă-mi pace"- sau  „du-te'ncolo" căci în cazul acesta farmecul n'are nici un efect.

Când se cinstesc una pe alta fetele stropesc şi Mătrăguna cu câte puţin rachiu. Apoi sapă planta şi o iau cu dânsele, lăsând în locu-i pâinea şi sarea. Sticla cu holercă însă o duc cu sine şi pe când se'ntorc acasă tot cinstesc, joacă şi chiuie pe lângă versurile arătate mai sus o mulţime de hore sau chiuituri, îndătinate mai ales la nunţi.

De cumva le surprinde cineva când înconjoară Mătrăguna sau numai le pândeşte şi după plecarea lor ia pâinea şi sarea din urma Mătrăgunei săpate, atunci se zice că fetele cu farmecul ori nebunesc, ori în cazul cel mai bun n'au nici un folos din osteneala lor. Multe fete surprinse la săparea Mătrăgunei, după cum afirmă cele mai multe Românce stiutoare, au nebunit şi numai după un timp foarte îndelungat şi-au venit iarăşi în fire. Păstrarea secretului este dară de cea mai mare însemnătate la sorocirea şi săparea acestei plante. Făcând astfel, fata crede că are să fie îndrăgită de toţi şi feciorul pe care şi-a pus ea ochiul trebuie s'o ia de nevastă.”

Mătrăguna și dragostea Mătrăguna și dragostea Reviewed by De ieri De azi on 11:17 Rating: 5

Niciun comentariu:

Imagini pentru teme create de A330Pilot. Un produs Blogger.