SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI: Semnificație religioasă și obiceiuri populare

Sărbătoarea Schimbarea la Faţă a Domnului, una dintre cele mai importante prăznuiri creștine din timpul anului, este marcată anual în calendarul ortodox la data de 6 august. Această zi aduce aminte de minunea de pe muntele Tabor, momentul în care Isus Hristos și-a revelat natura divină înaintea ucenicilor Săi Petru, Iacob și Ioan: „şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina”.

În cadrul aceleiași revelații s-au arătat alături de Hristos doi mari prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Miracolul de pe Tabor a fost confirmarea decisivă pentru cei mai apropiați apostoli că Învățătorul lor nu era doar un simplu prooroc al Domnului, ci cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.

---

---

POBREJENIILE: Trecerea spre toamnă în calendarul popular

Pe lângă dimensiunea teologică, sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului are o rezonanță deosebită în calendarul popular românesc. Cunoscută în popor sub denumirile de Pobrejenie sau Obrejenie, această zi marchează simbolic debutul toamnei și momentul de cotitură în natură, când frunzele din codru încep să se „probăjenească” (să își schimbe culoarea și să se îngălbenească).

În tradiția populară, această zi impune anumite reguli comunitare clare. Gospodarii de la sate caută:

„...să fie apucaţi de această zi împăcaţi şi împăciuiţi unii cu alţii, căci altfel această sărbătoare îi va probozi şi vor rămâne vrăjmaşi peste an.”

De asemenea, o superstiție de 6 august foarte răspândită interzice scăldatul în apele curgătoare sau lacuri. Începând cu această dată, nimănui nu-i mai este îngăduit să se scalde, nu doar din cauză că apele încep să se răcească, ci și pentru că:

„...cerbii le spurcă, urinându-se în ele”.

---

---

Schimbarea la Față a Domnului: Datini, tradiții și superstiții

Pentru a înțelege mai bine profunzimea acestor datini de Schimbarea la Față, am extras o serie de obiceiuri și superstiții populare din volumul de referință publicat în anul 1913 de distinsul etnolog Tudor Pamfile – „Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului”:

• OPRITUL DE LA MÂNCATUL FRUCTELOR: „multe gospodine şi câteodată şi unii gospodari se păzesc ca să nu mănânce mere, pere sau perje până la această zi; în această zi însă pot mânca, deoarece cerul este deschis”;

• GUSTATUL STRUGURILOR ȘI SFINȚIREA RODURILOR: până în ziua de 6 august nu este de asemenea îngăduit a se mânca struguri; „prin judeţul Tutova se zice chiar că cel care mănâncă struguri înainte de această zi ‹‹îşi afuriseşte maţele››”; în această zi, românii care au vii „aduc struguri la biserică, în străchini ori în coşuri de nuiele, şi după ce preotul ceteşte asupra strugurilor şi-i binecuvântează, creştinii iau în gură câte o boabă. În Moldova e obiceiul ca atunci când se ia în gură o boabă din strugurele cetit, se zice: ‹‹poamă nouă în gură veche››”;

• LEACURI POPULARE DIN OLTENIA: „prin Oltenia se crede că în această zi este bine ca fiecare să-şi ia şi să-şi păstreze câte o crenguţă cu şapte prune şi câteva alune într-un loc îndosit, unde nimeni să nu umble ca să le atingă ori să le strice, căci ele vor fi bune de friguri şi de alte boale în cursul anului”;

• CULEGEREA PLANTELOR DE LEAC: „acum se culeg de pe câmp avrămeasa, împărăteasa, muşeţelul, leuşteanul şi usturoiul de sămulastra, precum şi alte bălării, care vor fi folosite peste an ca leacuri împotriva multor boale”;

• INTERDICȚII PENTRU FETE: „fetele să nu se laie (spele) căci dacă vor face astfel coadele nu le vor mai creşte, întocmai cum iarba nu va mai creşte peste această zi de început a toamnei”;

• SUPERSTIȚII DESPRE ȘERPI: bărbaţii care în această zi întâlnesc un şarpe, trebuie să îl omoare pentru că altfel „acel şarpe se va preface în smeu; dacă şarpele va fi văzut de o femeie şi nu va fi ucis, el va muri până la anul”;

• PRACTICI DIN MUSCEL: „prin jud. Muscel se crede că la această sărbătoare este bine să se fure flori de tigvă, care să se plămădească în apă neîncepută; din această apă să bea orişicine chiar din această zi, ca să fie ferit peste an de brâncă şi alte umflături”.

📚 Citește și alte credințe și obiceiuri din popor:

Dacă ți-a făcut plăcere această incursiune în lumea credințelor de altădată, te invit să descoperi și alte taine ale folclorului nostru. Află cum se făcea ritualul de vindecare în Stinsul cărbunilor: Alungarea deochiului, farmece de dragoste și ursită sau cum se protejau străbunicii noștri de privirile vătămătoare în Fugi deochi, dintre ochi: O incursiune în lumea credințelor populare. De asemenea, poți citi despre momentele de cumpănă ale zilei în Superstițiile românilor: Despre ceasul cel rău ori despre ritualurile care ocroteau o nouă viață în ghidul despre Credințe, supersiţii şi obiceiuri la naşterea unui copil. 

Sursă bibliografică:

Tudor Pamfile – „Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului” – Editura Librăriilor Socec & Comp., Bucureşti, 1913.